Pe trei decembrie sărbătorim Ziua Internaţională a Persoanele cu Dizabilităţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că  la nivel global, un miliard de oameni au o dizabilitate vizibilă sau invizibilă (e.g. dislexie). Unele dizabilităţi sunt de la naştere. Iar altele sunt căpătate de-a lungul vieţii, de exemplu, în urma unui accident. Majoritatea capătă o infirmitate o dată cu vârsta. Cele mai comune dizabilităţi sunt anxietatea şi depresia.

Companiile pierd foarte mult talent prin ignorarea nevoilor personelor cu dizabilităţi pentru că aceştia pot fi o sursă de creativitate. Persoanele cu autism tind să fie foarte atente la detalii, persoanele cu dislexie tind să fie buni comunicatori etc.

Liderii şi managerii trebuie să creeze un mediu în care fiecare poate să contribuie în mod egal şi să simtă respectat. De multe ori, persoanele cu dizabilităţi sunt excluse din procesul de recrutare de la început: clădirile şi toaletele nu sunt uşor accesibile celor care se pot deplasa numai cu ajutorul unui cărucior cu rotile, procesul de intervievare poate fi compleşitor pentru o persoană cu autism căreia îi este greu să răspundă la întrebări abstracte.

Chiar dacă sunt selectate, persoanelor cu dizabilităţi le este foarte greu să progreseze pentru că multe companii nu au o cultură şi reguli flexibile care să le permită să ceară ajustările de care au nevoie pentru a-şi putea face munca. De cele mai multe ori aceste ajustări sunt simple şi ieftine şi pot include un program flexibil, materiale de training care să folosească un font mai mare, un scaun ergonomic etc. 

Companii bazate în ţări precum Marea Britanie şi Franţa au implementat măsuri pentru atragerea,  reţinerea  şi dezvoltarea persoanelor cu dizabilităţi. Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre sănătatea mentală la muncă. Banca americană BNY Melon incearcă să creeze un mediu unde este  că “este OK să nu fii OK:" campanii de comunicare prin care managerii vorbesc despre propriile  experienţe şi cafenele unde cei care se simt deprimaţi sau anxioşi pot vorbi cu alţi colegi. Alte companii oferă acces gratuit  la servicii confidenţiale unde pot vorbi cu un specialist şi pot primi ajutorul de care au nevoie. 

E timpul ca şi în România să vedem astfel de programe dacă vrem să avem o ţară competitivă.