Meteorologul Florinela Georgescu, la Adevărul Live: „Anul 2017 a fost marcat de episoade de vreme severe. Aşa ar putea fi şi această iarnă”
0
Florinela Georgescu, director executiv la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a adus lămurrii cu privire la posibilitatea existenţei unor alte fenomene meteo neobişnuite în perioada rămasă din toamnă cât şi în iarna ce urmează, la Adevărul Live. Florinela Georgescu a vorbit şi despre fenomenele meteo extreme ce au avut loc în ultimele luni.
„Deocamdată traversăm o perioadă mai liniştită, din păcate mai rece, dar putem spune că toamna s-a instalat cu adevărat. Altfel, temperaturile nu sunt cu mult sub cele care ar trebui să fie în această perioadă. În a doua parte a săptămânii viitoare, vor fi ploi dar nu sub formă de furtună. Pe măsură ce vom avansa spre sezonul de iarnă”, a explicat Florinela Georgescu, director executiv al ANM.
„Nu putem omite faptul că octombrie poate aduce temperaturi mai calde. Estimările sezoniere indică pentru ambele luni, octombrie şi noiembrie, o temperatură medie peste cele din ultimele decenii. În estimările sezoniere nu putem prognoza episoadele cu vreme severă”, a completat aceasta.
„Avem şi o estimare pentru decembrie, care nu arată foarte rău. Precipitaţiile ar putea fi mai multe pe partea de sud şi de centru. Ca fenomene extreme în această perioadă există posibilitatea să avem precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare”, a precizat meteorologul, adăugând că cele mai timpurii brume apar în luna octombrie, în timp ce în trecut, primul viscol puternic a apărut în noiembrie.
Potrivit meteorologului, sunt şanse ca în lunile octombrie şi noiembrie să ningă, mai ales că astfel de manifestări s-au semnalat deja în anumite zone. „Nu trebuie să excludem posibilitatea de a avea precipitaţii mixte la munte”, a precizat Georgescu.
Un fenomen periculos pentru şoferi poate fi bruma.
„Prima măsură trebuie luată la nivelul autorităţilor locale, pentru că fiecare comună ştie ce probleme are”, a declarat Florinela Georgescu. Aceasta spune că locuitorii nu trebuie să favorizeze fenomenul inundărilor pe lângă case. „Trebuie să avem rezerve de alimente, de combustibil”, a spus meteorologul.
„Dacă ne uităm la anul 2017, au fost episoade de vreme severă, au fost furtuni de vară cu grindină de dimensiuni foarte mare, care au început din luna aprilie, au fost foarte multe episoade cu descărcări electrice. Acest fenomen meteo provoacă cele mai multe victime. Pe urmă am văzut foarte multe fenomene severe când a venit toamna, trecerea a fost făcută foarte brusc. Şi acele furtuni de vară nu au mai fost la locul lor, apoi faptul că masa de aer cald a rămas sub estul europei. Un factor decisiv pentru ce s-a întâmplat în Timişoara şi în Vestul ţării s-a datorat contrastului termic”, a explicat Florinela Georgescu.
Faptul că am dat un Cod roşu de caniculă a fost o premieră, la sfârşitul lunii iunie. „Putem continua în acelaşi stil al premierelor, nu trebuie să ne mire foarte tare dacă vor mai fi astfel de manifestări severe în următoarele luni”, a spus meteorologul.
Potrivit acesteia, un viscol de 36 de ore poate paraliza ţara pentru două săptămâni. „Primele semnale dinspre climatologi şi privesc ce se întâmplă la tropice, la poli şi interpretează primele semnale, spun că semnalele sunt discordante şi împreună interpretate lasă posibilitatea de a avea treceri rapide de la episoade cu vreme severă la episoade cu vreme mai blândă. Personal prefer să evit să spun că iarna este grea”, a precizat Georgescu.
Despre încălzirea globală
„Tot acest surplus de energie dă semnalul că există posibilitatea să avem fenomene severe ca durată, ca intensitate, ca arie de acoperire. Acest sezon a adus multe furtuni mondiale care au ajuns la faza de uragan, au fost şi trei alerte de uragan în acelaşi timp. Auzim tot mai des de astfel de lucruri. Semnalul e că trebuie să învăţăm să ne protejăm, cum să reacţionăm. Trebuie să învăţăm să fim rezilienţi: să ştim să fim pregătiţi, cum să reacţionăm şi să ne revenim”, a spus Georgescu.
Când se emite Cod galben, portocaliu sau roşu
„Codul galben trebuie emis atunci când fenomemul meteorologic este obişnuit pentru acea perioada şi pentru o anumită zonă, dar pe o durată scurtă de timp fenomenul respectiv poate deveni periculos Asta se aplică mai ales vara când avem acele furtuni care reprezintă nişte fenomene obişnuite pentru sezonul cald, dar la care în anumite zone şi pentru un anumit interval de timp pot deveni periculoase. Atunci se spune că am exagerat cu Codul Galben, ceea ce nu este adevărat. Să ne imaginăm dacă ar fi invers, adică dacă ar o furtună pe o arie restrânsă, soldată poate cu victime, iar noi nu am fi dat acea avertizare. Să fi zis că noi nu am dat Cod galben pentru că nu a plouat tare în restul regiunii respective.
Codul portocaliu şi Codul roşu se referă la fenomene de severitate mai mare, care pot produce pagube materiale importante. Codul roşu, cel puţin, este păstrat pentrui acele fenomene care se apropie de un prag critic de manifestare în zona ţării noastre“, a explicat meteorologul.
Despre tehnologia de care dispune ANM
În acest moment, toate staţiile meteo de la noi din ţară sunt staţii automate, adică măsurăm din 10 în zece minute, cu senzori specializaţi, spre deosebire de echipamentul vechi cu care se făceau observaţii de la staţie doar din oră în oră. Observatorul are acum alte sarcini mai specializate. Dar câştigul din punctul de vedere al meteorologului care face prognoze, e important că are informaţii foarte dese.
Apoi, vorbim despre o reţea meteorologică foarte performantă, sunt radare Doppler, stăm cel mai bine dintre ţările vecine, echipa noastră fiind responsabilă de pregătirea meteorologilor din ţările vecine.
Şi suntem membri într-o reţea satelitară şi beneficiem de informaţii foarte precise venite de la aceşti sateliţi. În ziua de azi meteorologia se face cu radare, cu sateliţi, cu modele numerice. Acestea din urmă sunt ecuaţii complexe care se rezolvă cu calculatoare foarte puternice.
Despre furtuna din Timişoara
Meteorologii au prins în prognoza emisă cu câteva zile înainte că vremea va fi instabilă din cauza unui front atmosferic. Pe măsură ce eveniementul a început să se desfăşoare, s-a urmărit evoluţia acestor furtuni, aşa a fost şi gândirea, că dăm avertizări pentru manifestări severe.
Întotdeauna în astfel de situaţii există posibilitatrea ca astfel de fenomene să se amplifice, local. Acest lucru s-a întâmplat în faţa frontului de scară mare s-a generat în Timiş o celulă care a găsit nişte condiţii prielnice de a se dezvolta mai mult decât era de aşteptat. Un astfel de eveniment nu poate fi gestionat altfel decât prin urmărirea lui prin radar sau imagini satelitare. El nu poate fi urmărit numeric. Meteorologii au emis acel cod galben la 15.06, văzând că furtuna continuă să se dezvolte pe verticală, la scurt timp au emis cod portocaliu precizând viteza de 90 de kilometri pe oră.
Un oraş cu cât e mai mare cu atât e mai vulnerabil.
Se încarcă comentariile...
