STUDIU. Oglindă, oglinjoară, unde-s cei mai graşi oameni din ţară? Cauzele şi efectele obezităţii la români

Rivalităţile dintre provinciile istorice ale României şi-au găsit o clasificare şi-n planul masei corporale. Cel mai recent studiu realizat de Ponderas arată că în topul obezităţii se află ardelenii, urmaţi de bănăţeni şi de olteni. La polul opus, cu un stil de viaţă mai sănătos şi o alimentaţie pe măsură sunt dobrogenii.

„Zona de vest a României este mai afectată de excesul ponderal din cauza unor factori multipli, printre care se numără obiceiurile alimentare nesănătoare, dat fiind faptul că alimentaţia bogată în calorii este specifică acestei regiuni. De asemenea, vorbim de o predispoziţie genetică, pentru că în aceste zone ale ţării există o tendinţă crescută de îngrăşare. Nu în ultimul rând, impactul economic din aceste zone favorizează o alimentaţie nesănătoasă şi sedentarism”, a explicat medicul Andreea Oprescu, specialist în nutriţie al Ponderas.

Specialiştii susţin că judeţele cu un nivel de obezitate crescut sunt Arad, Timiş, Hunedoara şi Bihor.

Românii căsătoriţi ajung supraponderali  

Spre exemplu, cel mai frecvent românii ajung la obezitate în jurul vârstei de  40 – 54 de ani, având un indice al masei corporale peste cel normal. 

Cercetarea mai arată că peste 60% din românii care sunt căsătoriţi sunt supraponderali, o parte din aceştia ajungând în diverse stadii ale obezităţii. Excesul de greutate îi atinge, însă, şi pe cei divorţaţi. 

Obezitatea şi supraponderea sunt principalii factori în scăderea speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii, atrag însă atenţia medicii. Netratată, această afecţiune conduce la dezvoltarea altor boli asociate precum hipertensiunea arterială, valori crescute ale colesterolului şi diabetul zaharat.

„Stilul de viaţă este unul necorespunzător, iar obezitatea este la ea acasă. Aceasta este cauza a 14 milioane de morţi în lume. La baza alimentaţiei nesănătoase stau abuzul de grăsimi, abuzul de dulciuri precum şi excesul de sare. În România există epidemie de obezitate la toate vârstele, dar nu am putea spune că se înregistrează diferenţe semnificative între un judeţ sau un altul”, a declarat profesorul Nicolae Hâncu, preşedintele onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi profesor al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj. 

Românii nu ţin dietă

Acesta a explicat că nutriţioniştii nu pot interveni în procesul de calitate al alimentelor şi că, deşi recomandările lor sunt foarte clare: consum de legume, de fructe şi de carne albă – pârghiile sunt în mâna celor din industrie. 

„Obezitatea atrage o serie de consecinţe îngrijorătoare pentru sănătatea oamenilor. Din studiul pe care l-am efectuat, a reieşit că dintre persoanele care au exces ponderal, peste 70% nu au ţinut nici măcar o dietă, semn că nu conştientizează impactul pe termen lung al obezităţii. Iar dintre aceia care însă au urmat un regim alimentar, aproximativ 40% s-au declarat nemulţumiţi de rezultate”, a declarat medicul chirurg Cătălin Copăescu, director general Ponderas.

În România există epidemie de obezitate la toate vârstele, dar nu se înregistrează diferenţe semnificative între un judeţ sau altul. Nicolae Hâncu, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj

Studiile arată că, bucureştenii sunt cei care au apelat cel mai adesea la diete sau regimuri alimentare, fie ele avizate de medici sau nu. În opinia medicului Gabriela Roman, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii, dietele care nu au o baza ştiinţifică nu sunt indicate. 

„Toate acele regimuri de slăbit despre care citim în reviste sau auzim la televizor nu sunt eficiente pe termen lung, ba din contră pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. Populaţia trebuie să înţeleagă că are nevoie de sfatul unui medic pentru a scădea în greutate”, a declarat nutriţionista. 

România, ţară cu greutate 

În total, populaţia României are aproximativ 200.000 tone de exces ponderal, cei mai afectaţi fiind bărbaţii. Şi tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care au participat la studiul Ponderas, realizat pe un eşantion naţional reprezentativ, au declarat că au probleme legate de greutate. 

Profesorul Nicolae Hâncu spune că şi rezultatele Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei (PNESSP) au fost surprinzătoare, mai ales în privinţa obezităţii la copil, care nu este aşa de frecventă cum s-a crezut până acum o lună. „Se tot vehicula că 35% din copiii români sunt obezi, ceea ce nu e adevărat. Procentul variază între 10 – 14%”, a completat profesorul Hâncu. 

Andreea Oprescu, specialistul în nutriţie al Ponderas, a explicat că „prevalenţa diabetului zaharat este de două ori mai mare în rândul populaţiei supraponderale faţă de cea normoponderală şi de şase ori mai mare la populaţia obeză”.

Zona de vest a României este mai afectată de excesul ponderal din cauza unor factori multipli. În plus, alimentaţia bogată în calorii este specifică acestei regiuni. Andreea Oprescu, medic nutriţionist Ponderas

Plan de acţiune împotriva obezităţii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avut un plan de acţiune împotriva obezităţii, valabil în perioada 2006 – 2010. Acum, organizaţia internaţională a demarat un nou plan privind prevenţia bolilor netransmisibile în care va fi inclusă şi obezitatea, după cum a declarat medicul Victor Olsavszky, directorul biroului regional OMS, filiala România. 

„Între 2% şi 8% din costurile cu sănătatea vin din cauza obezităţii. Împreună cu Ministerul Sănătăţii, pregătim un plan de colaborare pentru următorii doi ani. Vom încerca să studiem incidenţa obezităţii în România şi, prin măsuri legislative, să încercăm să facem în aşa fel încât populaţia să îşi schimbe stilul alimentar. Se va pune accent în mod deosebit pe situaţia obezităţii la copii”, a explicat Olsavszky.  

Studiul realizat de Ponderas a pornit de la ultimele date prezentate de OMS, care estima în 2008 că 51% din români erau supraponderali şi obezi. Astăzi, statisticile locale confirmă răspândirea largă a obezităţii la peste jumătate din populaţia ţării. 

Prin măsuri legislative vom încerca să facem în aşa fel încât populaţia să îşi schimbe stilul alimentar. Victor Olsavszky, directorul biroului regional OMS-România