Spitalul Sfânta Maria: „Pacientul care a beneficiat de transplantul de plămâni se simte bine”

Pacientul din Iaşi care a beneficiat de primul transplant de plămâni la Spitalul Sfânta Maria din Capitală se simte bine la 24 de ore de la intervenţie, transmite unitatea sanitară într-un comunicat de presă.

„Bărbatul de 36 este afebril, cooperant şi comunicativ. El a fost conştient încă de aseară şi a vorbit cu echipa medicală.  

Conform procedurilor, în primele săptămâni după intervenţie, pacientul  rămâne internat în secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă. 

Primul transplant pulmonar din România a avut loc miercuri, la Spitalul Sfânta Maria din Capitală. Pe cât de complexă şi dificilă a fost intervenţia care a durat mai bine de opt ore, pe atât de mari au fost şi controversele din jurul ei. 

Transplantul a venit la numai o zi după schimbul de replici acide dintre fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, care a pus la îndoială modul în care a fost acreditată unitatea sanitară pentru transplantul de plămâni şi edilul Capitalei, Gabriela Firea, în subordinea căreia se află Spitalul Sfânta Maria. De altfel, intervenţia chirurgicală a fost ţinută „la secret” până în ultima clipă. Se pare, operaţia a fost dată în vileag chiar de pacientul care a primit plămânii. Gurile rele spun că nici medicii din „Sf Maria” nu au ştiut de intervenţie. 

La finalul intervenţiei chirurgicale, managerul Spitalului Sfânta Maria, medicul Narcis Copcă, a anunţat că pacientul supus transplantului, un bărbat de 36 de ani din Iaşi, aflat pe lista de aşteptare de trei ani, a suportat cu bine operaţia efectuată de chirurgul Igor Tudorache, de la Spitalul din Hanovra, care a venit în ţară pentru a efectua transplantul. 

Colaborare în regim de voluntariat

Chirurgul toracic de origine română va colabora cu Spitalul Sfânta Maria în regim de voluntariat, în condiţiile în care România nu are în momentul de faţă medici pregătiţi pentru a efectua transplant de plămâni, cea mai complexă dintre aceste intervenţii. Însă problema cea mai mare este legată de monitorizarea post-transplant a pacientului. De aici şi reticenţa celor care deja au beneficiat de transplant de plămâni, însă nu în ţară, ci în clinica AKH din Viena, unde merg şi la controalele post-operatorii. 

„Eu nu am încredere în echipa medicală de aici, ştiu că nu au fost pregătiţi suficient şi ştiu că nu există medici pregăitiţi să aibă grijă de un pacient cu transplant pulmonar. Totul trebuie pornit de undeva, dar trebuie făcut bine, cu cap. Monitorizarea post-transplant este foarte importantă şi cred că pacientul va fi transportat într-un alt spital”, a spus Adrian Popa, preşedintele Asociaţiei de Transplant Pulmonar, care îl cunoştea pe receptorul din Iaşi, Mugurel Amariţei, ai cărui plămâni mai funcţionau doar în proporţie de 14%. 

Donatorul, un pacient de 45 de ani 

Şansa lui a fost un donator de 45 de ani aflat în moarte cerebrală în urma unui atac vascular la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală. Plămânii au fost recoltaţi pe 17 aprilie, începând cu ora 23.30, iar intervenţia de transplant propriu-zisă a început pe 18 aprilie, la ora 04.00 şi a fost finalizată la 11.00, cu o pauză de o oră şi jumătate între cei doi plămâni.

„Ne bucurăm mult pentru această reuşită, este privilegiul spitalului să dea detaliile tehnice. Pentru noi este important că după seria de transplante: de ficat, de rinichi, de inimă şi de ţesuturi - se face şi transplant de plămâni în România. Acesta este cel mai important lucru”, a declarat profesorul Radu Deac, directorul executiv al Agenţiei Naţioanale de Transplant (ANT), adăugând că în sala de operaţie au fost chirurgi de la Spitalul Sfânta Maria şi anestezişti din aceeaşi unitate sanitară. 

Managementul post-operator ridică semne de întrebare

De cealaltă parte, medicul Carmen Pantiş, coordonatorul de transplant în Bihor, spune că în transplantul pulmonar este foarte importantă partea de anestezie şi terapie intensivă. „Avem anestezişti pregătiţi, dar este nevoie de o echipă complexă”, a explicat anestezistul, adăugând că deşi s-a vorbit de mai multe centre pentru monitorizarea pacienţilor după transplant, până acum niciun centru nu a primit finanţare.

„O soluţie de moment este să începem cu ajutor din afară. Balanţa risc-beneficiu e atât de fin reglată de lucrurile tehnice încât responsabilitatea e enormă”, a declarat, pentru „Adevărul”, un chirurg toracic implicat în prelevări de plămâni.

La rândul său, fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a scris, pe pagina sa de Facebook, că speră ca pacientul să trăiască. „Dumnezeu să îl ajute pe Mugurel, sper să aibă parte de o minune! După cât a suferit omul ăsta, ar merita-o”, a spus fostul ministru, adăugând că un transplant este considerat reuşit dacă un pacient trăieşte şi la un an de la efectuarea intervenţiei. 

„Operaţia nu e singurul lucru complex în transplantul de plămâni, reuşita operaţiei înseamnă doar foarte puţin, marile provocări încep după intervenţie. Iar lipsa de profesionalism este întotdeauna decontată de către pacient. În primul rând de către pacient”, a explicat fostul şef de la Sănătate.

Acesta a subliniat şi că I se pare suspect faptul că, la o zi de la momentul în care a scris pe Facebook că mai multe persoane, printre care Gabriela Firea şi „toată gaşca de domni de la Agenţia Naţională de Transplant”, „ar trebui să intre în pământ de ruşine” pentru situaţia în care a ajuns România de unde părinţii cu copii bolnavi pleacă pentru că nu găsesc tratament, „peste noapte au fost recoltaţi plămâni de la un donator, care au ajuns la Spitalul Sfânta Maria”. 

Scandal la final de 2016 în transplant 

În martie 2016, Spitalul „Sfânta Maria” a fost acreditat pentru transplant pulmonar, o premieră în România. La momentul respectiv erau şase pacienţi români pe listele de aşteptare la AKH Viena pentru intervenţie, însă clinica a refuzat să îi mai opereze. 

Ulterior, Vlad Voiculescu, ce era ministrul Sănătăţii la momentul respectiv, a declarat că existau suspiciuni serioase că Spitalul Clinic Sfânta Maria a fost acreditat pentru transplant de plămân sub presiune politică. În noiembrie 2016, Societatea Română de Pneumologie (SRP) susţinea că „Experimente de transplant" au avut loc şi în Turcia (1999) cu o rată de supravieţuire de zero la sută şi că, în România, transplantul pulmonar nu este posibil pentru că medicii nu au experienţă şi instruire suficientă, iar medicamentele sunt foarte scumpe şi nu pot fi asigurate fără întreruperi.