Shaorma, „mărul“ discordiei la nivel european. O să mâncăm sau nu shaorma cu fosfaţi?

Comisia Europeană susţine că fosfaţii pot fi folosiţi în shaorma FOTO Adevărul

Shaorma, gyros-ul şi kebap-ul nu vor fi interzise la nivel european, dă asigurări Parlamentul European, care nu este de acord cu o propunere a Comisiei Europene de a include fosfaţii în acest tip de produse.

Românii, mari consumatori de fast-food, pot să răsufle uşuraţi: shaorma, gyros-ul şi kebap-ul nu vor fi interzise, aşa cum se vehicula în urmă cu câteva zile. Situaţia a fost tranşată de Parlamentul European, care a dat asigurări că aceste produse de fast food se vor regăsi în continuare în Uniunea Europeană, mărul discordiei fiind, de fapt, utilizarea fosfaţilor, un aditiv interzis de legislaţia europeană, în aceste produse. 

Deşi Comisia Europeană a elaborat o propunere legislativă prin care a propus să se permită utilizarea fosfaţilor în carnea care se foloseşte la shaorma industrială, Comisia de Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European a respins prin vot propunerea Comisiei Europene, o decizie finală în acest sens urmând a fi luată în sesiunea plenară din 11-14 decembrie 2017. 

„Asociaţia care face kebab la nivel european a argument suficient de convingător necesitatea tehnologică a folosirii fosfaţilor în kebab, shaorma şi produsele de acest gen. Vorbim de bucăţile acelea mari de carne care sunt cumpărate congelate de la un producător. Vor să bage fosfaţi pentru ca, pe de o parte acea carne să aibă o consecvenţă adecvată şi să nu existe risc de infectare cu microbi, iar de cealaltă parte să poată fi şi rasă, pentru preparare. Argumentele aduse au fost suficient de convingătoare pentru că au precizat şi că nu există niciun fel de înşelare a consumatorului, totul fiind trecut pe etichetă, respectiv aceşti aditivi. S-au făcut inclusiv evaluari de digestie pentru a se vedea dacă aceşti fosfaţi, adăugaţi în shaorma, pun sănătatea la risc şi s-a concluzionat că nu este aşa, dat fiind faptul că nu toată lumea mănâncă shaorma de dimineaţa până seara”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Corina Zugravu, unul dintre experţii din grupul de lucru specializat în aditivi alimentari de la nivelul Comisiei Europene. 

Polifosfaţii ar duce la boli cardiovasculare

„Nu ştiu ce s-a întâmplat pe parcurs, noi am dat aprobarea pentru folosirea polifosfaţilor în kebab şi shaorme”, a completat specialista, adăugând că se lucrează la propunerea legislativă din toamna anului trecut. De cealaltă parte, Parlamentul European (PE) a ţinut să transmită, printr-un comunicat, că în niciun caz aceste produse nu vor fi interzise. „În cazul respingerii propunerii Comisiei Europene, utilizarea fosfaţilor va continua să fie interzisă, la fel cum este şi în prezent”, arată PE. 

Practic, parlamentarii europeni susţin că polifosfaţii, consumaţi în cantităţi mari, ar creşte riscul apariţiei de boli cardiovasculare, în contextul în care această patologie este principala cauză de deces la nivel european. „N-a pretins nimeni că shaorma este un Dumnezeu al sănătăţii, dar nu din cauza polifosfaţilor face rău, ci din cauza grăsimii, a faptului că e o concentrare mare de calorii într-un volum mic, deci nu are nicio legătură cu polifosfaţii. Din punctul meu de vedere, decizia PE nu are nicio legătură cu obezitatea, ci mai degrabă e vorba de cauze economice”, a completat Corina Zugravu. 

Câtă shaorma se consumă în România

Shaorma, kebap-ul şi gyros-ul strâng din ce în ce mai mulţi adepţi la nivel european şi chiar la noi în ţară. În întreaga Uniune Europeană se consumă zilnic 500 de tone de carne pentru shaorma şi kebap, iar în România se consumă 30.000 de shaorme pe zi. 

„Shaormele de pe la noi sunt consumate mai puţin decât în alte ţări şi nu de către grupurile ţintă, respectiv copii. E adevărat, în schimb, că la noi când vine vorba de fast-food e diferit faţă de ce este afară, unde se mănâncă în marile lanţuri, ci îşi cumpără de la colţul străzii şi care sunt mai puţin verificate. Aici se bagă tot felul de porcării”, a completat Corina Zugravu, specialist în alimentaţie publică.

„Alimentaţia tradiţională din România s-a cam dus pe apa sâmbetei. Nu se mai consumă fasole sau varză, de exemplu, cum se consuma înainte. Oamenii au împrumutat din obiceiurile occidentale, mănâncă multe alimente cu grăsimi, preferă fast food. Evident că impactul asupra sănătăţii este unul negativ”, explică şi profesorul Viorel Şerban,  nutriţionist şi diabetolog.