RAPORT Exodul forţei de muncă din estul Europei către Occident. De ce au plecat românii

RAPORT Exodul forţei de muncă din estul Europei către Occident. De ce au plecat românii

Penurie de forţă de muncă în ţările est europene FOTO Adevărul

Ţările est-europene se confruntă cu o penurie de forţă de muncă după ce, începând cu anul 1990, peste 20 de milioane de locuitori din România, Polonia, Ungaria, Cehia şi Bulgaria au plecat în ţări vest europene, în Canada sau în Statele Unite ale Americii. Situaţia s-a acutizat în ultimii ani, arată un raport al Fondului Monetar Internaţional.

Angajatorii din ţările est europene se plâng că găsesc cu greutate personal pe care să îl angajeze şi că un motiv pentru care recrutarea se face cu dificultate este salariul mic oferit în aceste state, în antiteză cu posibilităţile pe care oamenii le au în alte ţări, de a se angaja pe lefuri de cinci, şase ori mai mari. 
 
Inginerii, medicii, muncitorii calificaţi sau informaticienii sunt greu de găsit, se arată în raportul FMI. Doar din România au plecat trei milioane de persoane începând cu 2008, adică 15% din totalul populaţiei. 
 
„Elementul primordial pentru care aceşti oameni au plecat îl constituie calitatea vieţii din România. Al doilea element care a generat migraţia e reprezentat de salariile foarte mici de la noi. Apoi, ţările vest europene, America şi Canada suferă de deficit de forţă de muncă la rândul lor, dar şi de fenomenul de îmbătrânire, mai acut decât la noi. Prin urmare, odată cu căderea sistemului comunist, au devenit tentante aceste pieţe ale muncii”, a declarat, pentru „Adevărul”, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. 
 
Potrivit raportului citat, plecările s-au intensificat odată cu integrarea în Uniunea Europeană şi criza financiară din 2008, însă consecinţele au fost dezastruoase pentru piaţa muncii, văduvită de lucrători. „Frânează potenţialul de creştere”, se arată în document, conform căruia a fost pierdută o duzină de salariaţi. 
 
De ce au plecat oamenii din România 
 
Dumitru Costin arată că, din perspectiva României, o problemă majoră o constituie şi faptul că între piaţa muncii şi programele educaţionale nu există niciun fel de corelaţie, motiv pentru care în ultimii ani au ieşit de pe băncile facultăţilor mii de actori sau specialişti în drept care nu au unde să se angajeze şi lucrează în cu totul alte domenii decât cele în care s-au pregătit. 
 
„Două milioane de locuri de muncă din industrie s-au pierdut, motiv pentru care tinerii nu s-au mai îndreptat spre domeniile tehnice. Acum, se încearcă o reindustrializare, dar nu poţi lua ingineri peste noapte din facultăţi. Trebuie să îi atragi spre aceste domenii, să îi determini să studieze ingineria care nu e uşoară”, a completat preşedintele BNS, adăugând că politicienii nu au făcut niciun fel de predicţii pentru următorii 20 de ani legat de piaţa muncii şi dinamica acesteia. 
 
„Cât timp nu vor găsi modalităţi prin care să crească nivelul condiţiilor de trai, nu vor oferi salarii competitive, automat o persoană pregătită va prefera să plece în străinătate, unde i se pune la dispoziţie casă, posibilitatea de a obţine cetăţenia mai rapid, loc de muncă pentru soţ sau soţie şi şcoală pentru copii”, a mai spus sindicalistul. 
 
Spre exemplu, dacă în cazul personalului din domeniul construcţiilor se oferă salarii între 1.700 şi 3.200 de euro în străinătate, România acordă salarii de cel mult 500 de euro. În schimb, personalul sanitar, care a plecat pe capete din ţară, are şansa să obţină salarii chiar şi de şase, şapte ori mai mari decât în spitalele din ţară. 
 
Care sunt soluţiile 
 
Şi, în ciuda majorărilor salariale, condiţiile din spitale şi atitudinea medicilor din ţară faţă de pacienţi nu s-a schimbat, completează Dumitru Costin. În schimb, doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România, afirmă că majorarea salarială anunţată de guvernanţi în sistemul de sănătate începând cu 2018 ar putea nu doar schimba mentalitatea doctorilor, ci şi să-i aducă înapoi pe o parte din cei care activează în alte sisteme sanitare. 
 
Cu migraţie masivă a personalului sanitar s-au confruntat şi Polonia şi Cehia, state care au reuşit să oprească exodul după adoptarea unor măsuri coerente, prin unor lefuri mai mari şi îmbunătăţirea condiţiilor din spitale. 
 
Dar România are mult de muncă. „Trebuie să refaci infrasturctura de transport, să faci curat în ţară, suntem o ţară mizerabilă, să investeşti în sănătate şi în educaţie şi să pui accent pe modernizarea agriculturii pentru a estoma diferenţele dintre rural şi urban”, a conchis Dumitru Costin.
 
citeste totul despre: