Programul de lucru de la 9.00 la 17.00, „tortură” pentru organismul uman. Ultimele tendinţe de pe piaţa muncii

Cercetătorii britanici au stabilit că programul de lucru din sectorul serviciilor, de la 9 la 17, reprezintă o formă de tortură pentru organismul uman care este privat de somn. Ei recomandă şi modificarea orarului elevilor, deoarece orele matinale conduc la scăderea capacităţii de concentrare. În schimb, specialiştii susţin că în România s-ar putea îmbunătăţi productivitatea în primul rând dacă angajatorii ar reduce numărul orelor de muncă.

Forţarea angajaţilor să înceapă lucrul mai devreme de 10.00 este tortură şi îi îmbolnăveşte. Sunt concluziile unor studii întreprinse la Universitatea Oxford, care arată că ora optimă pentru treziră diferă în funcţie de vârstă şi că nerespectarea necesarului de somn produce stres şi oboseală cronică.

Mai exact, până la vârsta de 55 de ani, oamenii au nevoie să doarmă mai mult dimineaţa, iar programul de 9.00 la 17.00 nu le serveşte de nicio culoare acestui scop. Astfel, dr. Paul Kelly de la Oxford University susţine că este nevoie de o schimbare majoră în societate, pentru schimbarea programului angajaţilor şi şcolarilor, care să fie adaptat ceasului biologic. 

Pe de altă parte, s-a constatat că firmele care-şi cheamă angajaţii devreme au probleme cu productivitatea, dar şi cu starea de sănătate a angajaţilor. 

„Este o mare problemă a societăţii. Angajaţii ar trebui să înceapă la 10.00, deoarece altfel sunt privaţi de somn, iar asta ne afectează, fizic şi emoţional”, a spus cercetătorul, citat de Telegraph. „Nu ne putem schimba ritmul biologic, iar organismul nostru nu poate învăţa să se trezească la o anumită oră. El este sensibil la soare”.

În România, programul de lucru ar trebui să se concentreze inclusiv pe alternanţa dintre iarnă şi vară, a completat Cătălin Ghinăraru, expert în resurse umane. „Programul de lucru conform Legii 53/2003 este stabilit de fiecare agent economic cu specificaţia că trebuie să fie în medie de 8 ore pe zi. Programul 9-17 este folosit mai ales în servicii. N-a fost mereu aşa. În perioada comunistă, începeai la 6.30 şi terminai la 14.30 sau lucrai în schimburi. Ţine de specificul sectorului economic.

În anotimpul rece când lumina este mai scăzută ar trebui să dormim mai mult, iar vara să avem program de lucru prelungit, mai ales pentru zonele temperate. Dar n-avem ce să facem dacă specificul activităţii cere program de lucru neîntrerupt”.

Adolescenţii nu pot fi atenţi la primele ore

Mai mult, experimentele au arătat că un copil de 10 ani se poate concentra încă de la 8.30 dimineaţa, în timp ce un adolescent de 16 ani abia de la ora 10.00, iar un tânăr de 18 ani de la ora 11.00. Astfel, cercetătorul crede că dacă şcolile ar începe orele mai târziu, notele elevilor s-ar putea îmbunătăţi cu 10%. Mai mult, în perioada în care a condus Liceul Monkseaton, el a aplicat teoria sa şi a stabilit ca orele să înceapă la ora 10.00, iar efectele au fost neîntârziate: notele au crescut cu 19%.

„La copii, problema este cât timp petrec la şcoală şi cât timp petrec acasă, în sânul familiei. Că dacă le schimbi orarul, este posibil să nu le mai rămână timp de petrecut cu familia, ceea ce este esenţial”, este de părere Cătălin Ghinăraru, expert resurse umane.

Elevii din peste 100 de şcoli din Marea Britanie vor participa la un proiect de patru ani care doreşte să demonstreze că orarul şcolar nu este adaptat pe nevoile tinerilor.

„Este demonstrat ştiinţific că eficienţa maximă a elevilor este la a doua şi a treia oră de curs. La prima sunt adormiţi, pe urmă prea obosiţi. Astăzi avem o mare problemă cu ora târzie la care se culcă elevii, motiv pentru care nici nu se mai pot trezi devreme. Dacă am modifica orarul n-am face decât să îi încurajăm să piardă noaptea”, este de părere Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală. 

„Am oferit tuturor şcolilor libertatea de a controla durata zilei de şcoală, deoarece fiecare ştie ce e mai bine pentru comunitatea lor: studiu supravegheat, ore extracurriculare sau alte activităţi”, a spus un purtător de cuvânt al Departamentului de Educaţie din Marea Britanie.

Mai puţin înseamnă mai mult

Pe lângă mutarea programului mai târziu, angajaţii ar trebui să luicreze şi mai puţin ca să fie mai eficienţi şi sănătoşi, mai arată studiile realizate de experţi în medicină şi psihologie.

Unele companii din Statele Unite au început deja să adopte săptămâna de lucru de doar 4 zile, astfel încât angajaţii lor să fie mai relaxaţi, mai fericiţi şi mai dornici să muncească, scrie Science of Us. Publicaţia de ştiinţă The Lancet a prezentat o cercetare amplă, realizată pe 600.000 de angajaţi din întreaga lume. Astfel, cercetătorii au constatat că persoanele care lucrează mai mult de 55 de ore pe săptămână au un risc de boli cardiace mai mare cu 13% comparativ cu angajaţii care lucrează mai puţin de 40 de ore.

În primul rând, persoanele care muncesc mai puţine ore se pot odihni mai mult. Ele au un somn sănătos, nu suferă de insomnie şi se trezesc revigorate. Asta deoarece aceşti angajaţi sunt mai relaxaţi şi nu au nevoie de foarte mult timp ca să se refacă după program.

În plus, persoanele odihnite şi relaxate sunt mai calme, mai energice şi devin o companie plăcută. Nu sunt agitate, nervoase, nu interpretează greşit mesajele altora şi nici nu sunt predispuse la conflicte. Studiile au demonstrat că în cazul oamenilor foarte obosiţi apar inclusiv conflicte în cadrul relaţiei.

În primul rând însă, angajaţii odihniţi şi relaxaţi vor fi mult mai eficienţi la muncă, deşi acest lucru poate să pară paradoxal la prima vedere. Rezultatul este însă garantat, după cum a fost evident şi în trecut, când muncitorii au devenit mult mai productivi după ce patronii au decis reducerea programului zilnic de muncă de la 12 ore la 10 şi apoi la 8 ore, cât este în prezent. Angajaţii odihniţi făceau mai puţine greşeli, aveau loc mai puţine accidente de muncă, iar astfel cheltuielile patronilor s-au redus semnificativ.

Weekendul de trei zile: de ce au redus programul săptămânal de lucru mai multe companii din SUA

Totuşi, în România se perpetuează în rândul angajatorilor mentalitatea că a ţine angajaţii mai mult la muncă înseamnă a avea mai mult de câştigat.

„România apare cu un număr foarte mare de ore de muncă, în timp ce nemţii sunt printre cei care lucrează cel mai puţin. La productivitate pe zi nu stăm chiar aşa rău pe cum se spune, ci la productivitatea raportată la timpul de lucru, ceea ce înseamnă că pierdem timpul aiurea, că nu suntem bine organizaţi”, a spus expertul în resurse umane.

În 2013, potrivit datelor Eurostat, productivitatea în România ajungea la 5,6 euro pe oră, cea mai scăzută din UE după Bulgaria, unde era de 4,6 europ pe oră, în timp ce în Norvegia ajungea la 69,6 euro pe oră. Facă în perioada crizei a scăzut până la 5,4 euro pe oră, în 2013, România a atins nivelul de productivitate din 2008. Dacă în agricultură era de 6,8 euro pe oră, în IT ajungea la 99, 8 euro pe oră.

Curtea Europeană: Timpul de navetă este timp de lucru

Angajaţii de teren fără un punct de lucru fix ar trebui să le poată solicita angajatorilor să le deconteze primul şi ultimul timp din zi, a arătat Curtea Europeană. Asta înseamnă ca firmele care lucrează cu electricieni, îngrijitori sau vânzători pe care îi trimit pe teren ar putea intra sub incidenţa regulamentelor de muncă din UE. Instanţa a motivat cu faptul că astfel li se asigură angajaţilor siguranţă şi protecţie medicală, potrivit The Independent. 

Deşi este greu de imaginat în România deocamdată, şi firmele din ţara noastră vor trebui să se adapteze, dacă devine regulă comunitară.

„Unii angajatori scad din timpul de muncă, iar alţii plătesc ca timp suplimentar. Şi dacă incluzi acest timp de navetă în programul de lucruri tot implică nişte costuri. Însă e greu de vorbit despre aşa ceva în România, din cauza numărului mare de ore lucrate”, a spus expertul în resurse umane.