UPDATE Producătorii de medicamente cer reevaluarea listei de compensate. Bănicioiu: „Până de Paşte vom contura mecanismul de evaluare şi criteriile!”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Producătorii români de medicamente solicită Guvernului să reevalueze lista extinsă de medicamente compensate şi gratuite pe baza criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA) acceptate la nivel european, pentru a exista siguranţa că noile molecule corespund criteriilor de eficienţă medicală şi economică.

UPDATE Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Marius Savu, a declarat, joi, că evaluarea listei de medicamente compensate şi gratuite va dura până în toamnă, demersul având la bază criterii comparative între produsele deja existente şi cele ce ar putea fi introduse ca molecule noi, arată Mediafax.

„Începem evaluarea listei de compensate. Avem specialişti şi tot ceea ce ne trebuie. Evaluarea va dura trei-patru luni, probabil până în toamnă, astfel încât în acest an să avem noua listă de medicamente compensate”, a spus Marius Savu la o dezbatere privind lista de compensate.

Potrivit lui Savu, în România nu a existat niciodată o evaluare comparativă a listei.

„Noi nu am avut niciodată o evaluare comparativă. De aceea, va trebui să introducem acest criteriu, care ne poate da o viziune obiectivă, aşa cum se practică şi în celelalte ţări europene. De exemplu, dacă deja am un tratament foarte bun, dar în noua listă există un produs nou, foarte scump şi, poate, nu atât de eficient. Repet, comparaţia medicamentului pe care vrem să-l introducem pe listă se face cu cel mai bun tratament pe care îl avem acum în uz. Aceasta este alternativa pe care noi o vom avea în vedere. De aici vom pleca şi cu excluderile (de pe listă - n.r.)”, a explicat Marius Savu.

În aceste condiţii, ANMDM va avea, săptămâna viitoare, ordinul ministrului Sănătăţii privind evaluarea listei, iar la sfârşitul lunii aprilie se va cunoaşte cu exactitate calendarul evaluării, a conchis doctorul Savu.

UPDATE „Până de Paşte vom avea totul conturat şi mecanismul de evaluare şi criteriile. Până săptămâna viitoare va fi dat ordinul privind evaluarea moleculelor, mecanismul de evaluare. Criteriile de evaluare a moleculelor vor fi publicate pe site-ul MS. Până de Paşte vom şti timpul în care ne încadrăm. Totul va fi pe repede înainte. Nu putem spune acum dacă un dosar va fi evaluat într-o săptămână, două sau mai mult. Suntem pe cale să dezvoltăm un mecanism de punere pe piaţă a moleculelor noi în mod transparent. Putem conta pe ANMDM pentru un nou mecanism de evaluare care să dea acces continuu moleculelor noi. Până de Paşti vom avea imaginată toată procedura, tot mecanismul pe care ANMDM îl va gestiona şi procedura ca şi calendar”, a susţinut Nicolae Bănicioiu. 

„Pacienţii au nevoie de medicamente care sunt cu adevărat inovative şi esenţiale pentru tratament. Ori felul în care s-a facut evaluarea celor 167 de molecule propuse pentru noua lista de compensare ridică mari semne de întrebare”, a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMGR. 

Potrivit noii conduceri de la Ministerul Sănătăţii, evaluarea celor peste 160 de dosare s-a făcut în trecut de către o singură persoană, în mai puţin de 6 luni, în vreme ce în ţările europene acest proces este unul multidisciplinar care implică munca unei întregi echipe.  

Prin urmare, producătorii români de medicamente salută trecerea unităţii HTA în subordinea Autorităţii Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), al cărei Consiliu Ştiinţific este format din specialişti de renume din medicină şi farmacologie, mulţi dintre ei membrii ai Academiei Române sau ai Academiei de Ştiinţe Medicale, şi care poate deveni garantul elaborării unei liste de medicamente compensate cu adevarat benefică pentru pacienţi. 

„Decizia transferării responsabilităţii către ANMDM este un prim pas absolut necesar în procesul de elaborare a noii liste şi credem că acest proces trebuie să înceapă cât mai curând posibil pentru a permite pacienţilor accesul la medicamente noi. Trecerea HTA în subordinea ANMDM este benefică şi pentru faptul că în Consiliul Ştiinţific sunt reprezentanţi ai industriei farmaceutice inovative şi generice, care pot astfel, prin argumente bazate pe dovezi, să îşi susţină punctele de vedere” a adăugat Damian. 

Trebuie evaluat impactul financiar pentru introducerea moleculelor

În plus, Damian solicită înfiinţarea unei structuri de farmaco-economie în cadrul unităţii de HTA, care să facă o evaluare reală a impactului financiar corespunzător includerii de molecule noi în sistemele de compensare. Conform estimărilor preliminare, costurile anuale suplimentare determinate de medicamentele noi propuse în acest moment ar putea ajunge la circa 2 miliarde lei în 2016. 

Aceste costuri nu sunt incluse în bugetul alocat consumului de medicamente şi nu pot fi suportate de către producători prin taxa clawback.  

Sistemul de compensare, complet regândit 

Producătorii propun autorităţilor şi industriei şi o regândire completă a sistemului de compensare a tratamentelor farmaceutice, bazat şi pe criterii de eficienţă economică. În acest sens, o soluţie pentru introducerea de noi medicamente pe lista de compensate ar putea fi compensarea la un nivel de referinţă inferior a moleculelor noi care au indicaţii şi efecte similare cu alternativele lor mai accesibile. 

În acelaşi timp, APMGR consideră că dezbaterea pe tema extinderii listei de mediamente compensate a acaparat inacceptabil discuţiile referitoare la sistemul sanitar. 

„Discutăm foarte mult de medicamente noi, uitând de listele de aşteptare pentru medicamente sau de probleme la fel de grave, cum ar fi migraţia şi salarizarea cadrelor medicale sau degradarea infrastructurii spitaliceşti”, a spus Damian. 

Pe aceeaşi temă:

Producătorii de medicamente propun actualizarea listei de compensate de două ori pe an şi revizuirea taxei de clawback

Actualizarea de două ori pe an a medicamentelor compensate şi gratuite, dar şi revizuirea taxei de clawback sunt două dintre măsurile propuse de reprezentanţii companiilor farmaceutice celor de la Fondul Monetar Internaţional.

2014 - anul marilor schimbări în sistemul sanitar. Ce paşi trebuie să urmeze pacienţii până să ajungă la spital

Anul 2014 pare să fie anul schimbărilor pentru sistemul de sănătate românesc, asta pentru că oficialii din Ministerul Sănătăţii (MS) şi cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi-au propus să finalizeze mai multe proiecte importante, printre care pachetul de bază şi pachetul minim de servicii medicale, noua listă de medicamente compensate, o nouă lege a salarizării, cardul de sănătate sau dosarul electronic al pacientului.

Promisiuni nerespectate

Promisiunile publice făcute de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cu privire la pachetul de bază şi lista medicamentelor compensate nu au fost respectate, potrivit Coliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).

Lista medicamentelor, amânată din nou. Pacienţi cronici: Ministerul Sănătăţii nu-şi onorează promisiunile

Promisiunile Ministerului Sănătăţii legate de pachetul de bază şi de lista medicamentelor compensate rămân neonorate, astfel că mulţi pacienţi nu ştiu în ce măsură vor avea acces la tratamente noi sau la servicii medicale în 2014, consideră Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).

Observatorul Român de Sănătate: noul pachet de bază transferă costurile actului de îngrijire pe umerii pacienţilor

Chiar dacă noul pachet de servicii medicale de bază are un conţinut cuprinzător, trăsătura sa fundamentală este deplasarea unei părţi din costul actului de îngrijire asupra pacientului. Deşi serviciile acoperite sunt acum mai transparente pentru asiguraţi, pachetul este în mare măsură bazat pe documente normative deja existente. Concluziile se desprind din cel mai recent raport de cercetare elaborat de Observatorul Român de Sănătate (ORS).

 Ce servicii medicale prevede noul pachet de bază pus în dezbatere duminică

Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor "cu risc normal", care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Oficialii au stabilit şi de câte consultaţii vor beneficia tinerii până la 18 ani, dar şi pachetul pentru femeile însărcinate.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite