Noaptea Pomenirii la Sinteza Zilei. Cu Antonescu şi Gâdea

Întâlnirea televizată dintre Gâdea şi Antonescu a fost sublimă. Mai lipseau din platou vânătorii de fantome şi personajele din Looney Tunes.

Aţi văzut emisiunea? A fost o combinaţie între paranormal şi benzi desenate, unde cel mai cunoscut aspirant la fotoliul prezidenţial s-a comportat, evident, precum o copie palidă a lui Băsescu, iar Gâdea a fost încurcat de parcă era prima lui emisiune pe bune. Oare?... La un moment dat apare si Mircea Badea, care îi spune lui Antonescu faptul ca ar vrea să îi taie capul.

Două momente mi-au atras atenţia.

Primul: Crin Antonescu îl numeşte propagandist pesedist pe Gâdea. În comparaţie cu Yuri Esenin, în poemul "Sumbrul Octombrie m-a dezamăgit", Antonescu era acum arhitectul luptei împotriva bolşevismului, al pesedismului şi al stângismului încă dinainte de a se naşte. În loc să dea o replică, Mihai Gâdea se înroşea la faţă precum un elev rotofei de generală care voia şi el să se uite prin gaura cheii în baie la fete dar fusese prins de doamna învăţătoare. Treci la clasă!

Al doilea: "Mama mea mi-a dat telefoane în timpul emisiunii. A ţinut la dumneavoastră şi m-a întrebat de ce ne certam. Eu ţin la dumneavoastră, domnule Antonescu. Chiar ţin la dumneavoastră, v-am votat!" Antologic! Mai lipsea coloana sonoră de la The Lonely Shepherd. Acest suflet sensibil, care odinioară îşi călca în picioare invitaţii era acum un smiorcăit demn de o cauză mai bună. Domnule Gâdea, serios, chiar mai sunteţi directorul Antenei 3?

De data aceasta, însă, a fost Noaptea Pomenirii. În timp de Gâdea încerca să repare lanţul rupt al iubirii, Antonescu o dădea înainte. "Hai, să ne mai descreţim frunţile, că sunteţi încruntat![...]  Fiţi mai academic, Antena 3 încă este un post mare![...]  Diavolul neîncrederii a pus stăpânire pe dumneavoastră.[...]"

Trebuia să trecem şi prin acest moment plin de emoţie. USL-ul s-a rupt iar lacrimile de crocodil ale lui Gâdea aproape că au inundat Pasajul Băneasa. După zece ani de sclavie, oamenii de la A3 sperau la o restauraţie şi la o repunere în drepturi. Numai că Dan Voiculescu e în joc de glezne şi aşteaptă pronunţarea justiţiei. Iar ideea cu Antonescu preşedinte... Well... Să-i spunem că este cel puţin nesăbuinţă!