Ministerul Sănătăţii va introduce criterii de performanţă şi pentru personalul medical fără studii superioare
0
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat că vor fi introduse criterii de performanţă nu doar pentru personalul medical cu studii superioare, ci şi pentru cei care nu au astfel de studii, astfel încât nivelul salarizării din sistem să crească. Specialişti din Colegiul Medicilor, sindicate şi asociaţii de pacienţi s-au reunit pentru a discuta aspecte importante legate de reforma sanitară.
Referitor la proiectul de lege al salarizării personalului medical, ministrul Sănătăţii a precizat că încă sunt multe lucruri de clarificat în acest sens, fiind necesară mărirea ritmului de lucru în grupurile de lucru.
„O serie de criterii şi indicatori vor fi ajustaţi astfel încât să putem face estimări. Nu este un proiect de lege uşor pentru că a născut multe discuţii, de obicei de natură tehnică, nu politică”, a precizat Nicolăescu.
Întrebat ce se va întâmpla cu salarizarea personalului medical fără studii superioare, Nicolăescu a precizat că şi în cazul acestor angajaţi vor fi elaborate criterii de performanţă şi de apreciere în funcţie de care să poată creşte salariile.
În ce priveşte proiectul de lege privind malpraxisul, discuţiile pentru perfectarea lui vor continua săptămâna viitoare cu Colegiul Medicilor, astfel încât la sfârşitul lunii iulie acest proiect să poată fi prezentant în Guvern, iar în a doua parte a lunii august să fie aprobat şi trimis în Parlament.
În privinţa statutului spitalelor, ministrul a declarat că nu au fost multe discuţii, fiind doar prezentat un raport al Băncii Mondiale, arată Mediafax. Secretarul de stat din MS Raed Arafat a precizat că raportul Băncii Mondiale subliniază că nicio formulă nu este perfectă şi fiecare ţară trebuie să aleagă varinata care i se potriveşte cel mai bine.
„Proiectul de lege privind statutul spitalelor nu cred că va fi un text stufos”, a arătat Arafat. Potrivit ministrului Sănătăţii, ideea principală va fi necesitatea ca personalul sanitar să fie scos din subcategoria salariaţilor bugetari, astfel încât salarizarea lor să poată fi negociată.
Pachetul de servicii de bază ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2014
De asemenea, ministrul Sănătăţii a declarat că proiectul de lege privind pachetul pentru servicii de bază ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2014. Demnitarul a adăugat că la pachetul de bază a vrut să bifeze, în primul rând, principiile.
„Am zis să nu ne grăbim, să greşim, pentru că este foarte important să oferim tot ce este mai bun cetăţeanului român şi nu ce ni se pare nouă. Pachetul ar putea să intre în dezbatere publică, undeva în luna septembrie şi atunci avem timp suficient să facem transparenţa decizională de circa o lună şi după aceea, încă trei luni de zile să-l aprobăm şi să ne realizăm toată logistica pentru implementare. Pentru că şi acest lucru presupune un efort de organizare ca să poţi să implementezi un asemenea pachet de la 1 ianuarie”, a explicat Nicolăescu după întâlnirea de lucru cu toţi factorii importanţi din sănătate - medici, pacienţi, sindicate - pe tema reformării sistemului de sănătate românesc.
El a spus că pachetul de bază trebuie asigurat oricărui cetăţean din România, indiferent de veniturile pe care le are, indiferent că plăteşte sau nu asigurări sociale de sănătate.
„În funcţie de cum va fi bugetul pachetului, o să vedem cum le aşezăm. În momentul de faţă avem trei pachete care sunt asigurate din fondul naţional de asigurări de sănătate. Marea majoritate beneficiază de aşa-zisul pachet complet, pachetul de bază. În afară de acesta, există un pachet, cel care oferă serviciile din programele naţionale de sănătate şi de asemenea există un pachet variabil care e acoperit de societăţile de asigurări private, în diferite forme”, a spus Nicolăescu.
În opinia medicului Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, ce trebuie făcut este un pachet de bază, respectiv un pachet pentru toţi cetăţenii care să ofere în principal servicii esenţiale, primare, adică servicii preventive, servicii de asistenţă primară, urgenţă şi servicii care au costuri catastrofale sau pentru boli care produc efecte extrem de grave, inclusiv decesul, prin acest lucru înţelegând boli cum ar fi cancerul, leucemiile, sau proceduri extrem de scumpe - transplantul.
„În afară de aceasta, există o multitudine de proceduri, de consultare, diagnostic şi tratament, care pot fi acoperite, în parte de pachetul de bază dar şi de pachetul de asigurări sociale, în diferite proporţii”, a susţinut Pană.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
