Micul contor inteligent

Micul contor inteligent

Deşi tehnologia contorului inteligent (CI) a fost dezvoltată în anii 1970, pătrunderea pe scară largă a acestor dispozitive (în esenţă, un contor electronic care monitorizează şi înregistrează consumul de energie, în timp ce transmite date aproape în timp real către compania de utilităţi) s-a produs abia în anii 2000, după dezvoltarea solidă a reţelelor de telefonie mobilă în majoritatea ţărilor dezvoltate.

CI aduc beneficii măsurabile consumatorilor, companiilor de utilităţi şi sistemului energetic per ansamblu, precum şi avantaje de mediu indirecte prin creşterea eficienţei energetice şi integrarea în sistem a surselor regenerabile de energie .

CONTOARE INTELIGENTE ÎN EUROPA ŞI ROMÂNIA

Aproximativ o treime dintre utilizatorii de electricitate ai EU28+2 deţin în prezent un contor inteligent, dintr-un total de 283 milioane puncte de livrare, iar aşteptările sunt ca penetrarea pieţei să atingă 60% până în 2020 – sub ţinta de 80% (potrivit ediţiei a 12-a a raportului „Contoare Inteligente în Europa”, publicat de Linker Report).

Ţările europene cu activitatea cea mai intensă în acest sens sunt Italia, Franţa, Spania şi Marea Britanie. Eforturi semnificative sunt întreprinse şi în Austria şi Olanda, în timp ce Irlanda, Luxemburg şi Norvegia au planuri majore de instalare a contoarelor inteligente. Suedia, Finlanda, Estonia şi Danemarca au instalat deja CI la majoritatea utilizatorilor.

În afara UE, Muntenegru a ajuns deja la o penetrare semnificativă a acestor dispozitive, în timp ce Serbia a demarat un plan ambiţios în 2015.

În Italia se lucrează la aducerea pe piaţă a unor CI de a doua generaţie. Întrucât programul anterior a fost implementat la începutul anilor 2000, prima generaţie de CI este cumva depăşită şi aproape de finalul duratei tehnice de viaţă. În Suedia, de asemenea, se desfăşoară un program de instalare a unor CI de a doua generaţie.

În Marea Britanie au fost instalate până în prezent 6 milioane de CI, iar obiectivul este de a aduce această tehnologie în fiecare locuinţă şi întreprindere mică înainte de 2020. Un studiu recent, bazat pe intervievarea a 90.000 clienţi, arată că 81% din utilizatori ar recomanda această tehnologie unui prieten, în timp ce acelaşi procent de persoane consumă realmente mai puţină energie decât înainte (în principal deoarece 82% din utilizatori au luat cel puţin o măsură de reducere a consumului de energie). 87% din utilizatori au menţionat că au o mai bună imagine a costurilor lor cu energia.

În România, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat până în prezent 36 de proiecte pilot privind CI în 2015 şi 2016 pentru toate cele opt zone de distribuţie, vizând aproximativ 270.000 puncte de consum dintr-un total de 7,18 milioane, însemnând mai puţin de 4% din populaţie, la un cost de 107.715.463 de lei (23,5 milioane euro) (potrivit Raportului Naţional al ANRE pentru 2016).

Un calcul estimativ pe baza acestei cifre indică un necesar de circa 625 milioane euro pentru implementarea totală a contoarelor inteligente. Această cifră nu ia în considerare câştigurile de eficienţă pe care le aduce instalarea în toate punctele de livrare: reducerile de costuri la achiziţionarea de CI, reducerea costurilor cu tehnologia în timp şi competiţia dintre companiile de instalare, ceea ce va determina reducerea costurilor.

ANRE a pregătit, în consultare cu părţile implicate, un Plan Naţional de Implementare a Contoarelor Inteligente (PNICI) în România. Termenii-cadru acceptaţi ai planului au fost amânaţi în repetate rânduri. Cea mai recentă abordare a ANRE, prezentată într-un proiect de ordin din aprilie, este ca PNICI să se deruleze în două etape: Etapa I, din 2017 în 2020; şi Etapa a II-a, din 2021 în 2026.

Pentru Etapa I, fiecare companie de distribuţie regională urmează să instaleze CI pentru cel puţin 30% din consumatori, ceea ce constituie o reducere semnificativă faţă de obiectivul iniţial de 80%. De asemenea, ANRE va limita valoarea investiţiilor în primul an al Etapei I la 10% din totalul investiţiilor aprobate pentru acel an şi la 20% pentru restul anilor din Etapa I.

Pentru Etapa a II-a, cel puţin 80% din consumatori urmează să aibă instalate CI la sfârşitul perioadei de implementare. Totuşi, valoarea anuală a investiţiilor în CI nu trebuie să depăşească 25% din planurile anuale de investiţii aprobate de ANRE pentru companiile de distribuţie.

Raportul ANRE pe 2016, emis cu câteva săptămâni în urmă, menţionează că, dată fiind perioada de testare de doar 1,5 ani, nu toate beneficiile avute în vedere iniţial pot fi confirmate în acest moment.

CONTOARE INTELIGENTE: ARGUMENTE PRO

Consumatorii au un mai bun control asupra consumului lor de energie şi plătesc cu regularitate pentru consumul real. Un sistem care arată utilizatorilor permanent câtă energie s-a consumat de la ultima factură, atât în kWh, cât şi în lei, şi care arată şi consumul de energie instantaneu este un instrument puternic, care îi ajută să ia decizii în cunoştinţă de cauză: trecerea pe echipamente eficiente, închiderea celor care nu sunt necesare sau transferul consumului de energie pe un interval de timp cu preţuri mai mici.

Astfel, utilizatorii pot şti dinainte costurile de pe facturi şi îşi pot gestiona mai bine fluxul de numerar personal. În loc să plătească o factură estimată, pentru ca mai târziu să fie nevoiţi să plătească o factură mai mare, tehnologia CI le permite să îşi regleze plăţile astfel încât acestea să corespundă cu totul consumului lunar.

Produse şi servicii adaptate clienţilor. Cunoscând mai bine obiceiurile clienţilor privind consumul de energie, un furnizor îşi va putea ajusta mai bine produsele şi serviciile. Spre exemplu, un client cu o cerere de energie semnificativă într-un apartament relativ mic poate fi exact clientul potrivit pentru produse eficiente energetic – de exemplu, electrocasnice eficiente şi sisteme de iluminat moderne şi eficiente. De asemenea, furnizorii ar putea oferi planuri tarifare personalizate, bazate pe profilul cererii de energie: preţuri mai mici pentru consum în afara orelor de vârf, oferte de weekend mai bune pentru casele de vacanţă şi alte asemenea.

Aceasta este în avantajul tuturor părţilor implicate: clienţii cu electrocasnice inteligente şi eficiente; companiile de utilităţi care îşi pot personaliza produsele şi serviciile energetice; producătorii de electrocasnice, cu o piaţă tot mai mare pentru desfacerea produselor eficiente energetice; precum şi sistemul energetic per ansamblu, cu indicatori de eficienţă îmbunătăţiţi, o mai mică dependenţă de importuri şi externalităţi de mediu reduse, pentru a menţiona doar câteva dintre cele mai evidente beneficii.

CI reprezintă baza altor dezvoltări tehnologice viitoare. Fie că este vorba de prosumeri (cum ar fi consumatorii care au instalate sisteme fotovoltaice care pot să injecteze în reţea surplusul de electricitate şi să fie plătiţi pentru aceasta), stocarea de energie şi managementul energetic (adică abilitatea consumatorilor de a stoca surplusul de energie pentru utilizare ulterioară sau pentru vânzare), demand-side response şi Internetul Lucrurilor (de exemplu, posibilitatea unui client de a-şi optimiza consumul de energie pe parcursul unei zile folosind intervale tarifare de timp diferite sau tarife dinamice) sau de sistemul vehicle-to-grid (adică, folosirea unui vehicul electric ca dispozitiv de stocare) – nimic din toate acestea nu este realizabil din punct de vedere tehnic fără un contor inteligent.

CI sunt bidirecţionale (permit inclusiv măsurarea electricităţii injectate în reţea), pot monitoriza şi informa consumatorul despre starea reţelei şi despre preţurile electricităţii şi pot optimiza consumul de energie dintr-o locuinţă sau o companie.

CI facilitează integrarea în sistem a surselor regenerabile. Reducerea necesarului de generare în momentele de vârf de sarcină, datorită unei mai eficiente utilizări a energiei şi unei mai bune anticipări a cererii, determină folosirea într-o mai mică măsură a vechilor şi ineficientelor centrale electrice şi eliminarea necesităţii unor investiţii în noi capacităţi de acoperire a vârfurilor de cerere, care sunt de regulă ineficiente din punct de vedere energetic.

Aceasta reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră şi contribuie la tranziţia către un mediu mai curat pentru deceniile viitoare. În plus, având în vedere dezvoltările tehnologice precum stocarea de energie, demand-side response şi managementul energiei, sistemul energetic va deveni mai curat din perspectivă ecologică, fiind totodată avantajos pentru consumatori, indiferent că este vorba de locuinţe, mici întreprinzători sau fabrici energofage.

Securitatea datelor şi confidenţialitatea. În ciuda îngrijorărilor privind confidenţialitatea datelor culese şi transmise de CI, în esenţă acestea sporesc confidenţialitatea datelor, întrucât informaţiile privind consumul de energie al clienţilor ajung automat la compania de utilităţi pentru facturare, evitându-se, astfel, citirea manuală de către un operator uman. Între timp, desigur trebuie implementate reglementări stricte privind accesul la aceste date şi protejarea acestora.

Protejarea clienţilor vulnerabili. După cum am arătat mai sus, furnizorii vor putea să monitorizeze utilizarea de energie de către baza lor de clienţi şi să facă oferte personalizate. În cazul unui apartament mic cu un consum de electricitate exagerat de mare, vârfurile de cerere în timpul perioadelor reci permit furnizorului să presupună că acesta poate fi un consumator vulnerabil care foloseşte sisteme electrice pentru încălzirea locuinţei. Prin urmare, compania de utilităţi va putea acorda acelei categorii de clienţi tarife sociale, servicii specifice şi condiţii financiare prin care să amelioreze această situaţie de consumator vulnerabil.

Tarifele de reţea vor reflecta investiţiile în digitalizare. Tarifele de reţea se vor reduce ca urmare a eliminării citirii manuale de către angajaţii companiei de utilităţi, obligatorii o dată la câteva luni la fiecare punct de livrare pentru confirmarea cifrelor reale ale contoarelor analogice. Facturarea va fi eliminată, iar cheltuielile cu managementul clienţilor se vor reduce.

Dintr-o perspectivă diferită, având în vedere numărul de muncitori necesari pentru a implementa o extindere masivă a CI, CI oferă oportunităţi reale de creare de locuri de muncă pe termen mediu. Pe termen mai lung, întreţinerea şi posibila producţie de CI se pot dezvolta ca activităţi economice substanţiale, interconectate cu un complex tehnologic mai extins de reţele inteligente şi alte tehnologii viitoare.

Estimări mai bune ale consumului de energie şi pierderilor de energie. Pe baza datelor istorice (cu cele mai recente înregistrări din luna precedentă), furnizorii de energie estimează consumul clienţilor lor pentru ziua următoare. O mai bună estimare a cererii, şi prin urmare un risc mai mic de eroare la estimare, determină costuri mai mici pentru companie şi preţuri mai bune pentru clienţi.

Nu numai furnizorii, ci şi companiile de distribuţie cumpără energie de pe piaţă, întrucât trebuie să îşi acopere pierderile de energie – de exemplu, pierderile tehnice de reţea şi furturile de energie – care sunt facturate parţial sau integral clienţilor, pe baza nivelului de eroare de estimare.

O mai bună estimare a acestor pierderi se traduce în tarife mai mici pentru consumatori. O monitorizare constantă a consumului permite observarea imediată a oricărei anomalii sau oricărui vârf neobişnuit de cerere, care poate sugera un furt de electricitate. În plus, pe baza datelor istorice privind consumul, furnizorul va putea, după ce analizează toate acele situaţii, să despăgubească în mod corect clienţii care au avut de suferit pierderi financiare nejustificate.

Detectarea mai rapidă a întreruperilor şi perioade reduse de nefuncţionare. Datorită comunicării neîntrerupte dintre CI şi compania de utilităţi care o operează, orice întrerupere va fi observată în câteva secunde, ceea ce permite reacţii mai rapide. Această tehnologie permite totodată ca unele operaţiuni de întreţinere să se realizeze de la distanţă, ceea ce se traduce prin timpi mai mici de reparaţii – nefiind necesară inspecţia la faţa locului pentru rezolvarea problemei tehnice – şi prin costuri mai mici.

CONTOARE INTELIGENTE: ARGUMENTE CONTRA

Unele voci susţin că extinderea masivă a CI va duce la o creştere masivă a tarifelor în reţea în anii următori. Însă ideea nu se susţine de fapt, din cel puţin trei motive.

În primul rând, România a avut o evoluţie remarcabilă, deşi probabil neobservată, a principalilor indicatori de calitate ai reţelelor în ultimii ani (SAIDI şi SAIFI, de exemplu), ca urmare a investiţiei finanţate de clienţi prin tarifele de reţea. Prin urmare, investiţiile care sunt încă de efectuat în această privinţă, deşi considerabile încă, sunt mai mici decât cele deja făcute. Totuşi, ceea ce este indicat, în loc de a reduce tarifele de reţea, este ca acestea să se menţină la nivelul actual şi ca mai multe investiţii să fie dirijate către digitalizarea reţelei. Tehnologia CI constituie primul pas în această direcţie.

În al doilea rând, lipsa de investiţii corespunzătoare în această tehnologie digitală de bază nu numai că ne va priva de beneficiile de mai sus, dar va genera şi întârzieri de toate felurile şi va lărgi distanţa tehnologică dintre reţeaua din România şi majoritatea celorlalte sisteme europene. Pe un astfel de fundal, tendinţe precum produse şi servicii personalizate, prosuming, stocarea de energie, consum predictiv şi managementul energetic, demand response sau sistemele vehicle-to-grid vor rămâne complet inaccesibile.

În cele din urmă, economiile cumulate pe care companiile de utilităţi le vor obţine în urma implementării CI (mai puţină energie cumpărată pentru a acoperi pierderile, estimări eficiente privind energia, eliminarea totală sau aproape totală a costurilor de citire, reducerea facturării şi a costurilor managementului cu clienţii etc) vor reduce semnificativ cheltuielile clienţilor cu electricitatea

MULTIPLICAREA PROIECTELOR PILOT NU ESTE DE AJUNS

Este important să subliniem că numai depăşind un prag critic de clienţi cu CI implementarea acestora poate oferi beneficii substanţiale. Altfel, cu CI izolate sau simple „insule” de consumatori cu un procent ridicat de instalare, reţelele de distribuţie vor fi obligate să funcţioneze aproape neschimbat. Consumând mai puţine calorii la micul dejun în weekend, de exemplu, nu te ajută să slăbeşti. Tot astfel, simpla adăugare a unui proiect pilot după un altul nu va genera câştiguri tehnologice semnificative. Acesta este principalul motivul pentru care Comisia Europeană stabileşte un obiectiv minim de 80% clienţi care să deţină această tehnologie până în 2020.

Pentru majoritatea europenilor, „revoluţia nu va fi televizată, va fi live”. Cum va fi la noi?

* Articol publicat iniţial pe site-ul Energy Policy Group: www.enpg.ro 

Autori:

Andrei Covatariu, Digital Manager Enel România şi Senior Research Associate în cadrul Energy Policy Group
 
Andrei este Asistent Executiv pentru CEO şi Country Manager Enel România, Digital Manager Enel România şi Senior Research Associate în cadrul Energy Policy Group. Anterior, el a deţinut funcţia de Specialist în Afaceri Publice şi Specialist în analiză de piaţă şi achiziţii de energie în cadrul Enel România. De asemenea, el ocupă poziţia de Contributing Analyst pentru Wikistrat, o reţea globală de peste 2.000 de specialişti care colaborează în cadrul unei platforme online.
 
Andrei Covatariu reprezintă România în cadrul Future Energy Leaders-100 (comunitatea celor mai promiţători 100 de tineri profesionişti din sectorul energetic), un program conceput şi coordonat de Organizaţia World Energy Council din Londra. Membru al Future Energy Leaders România din 2014, Andrei este acum vicepreşedinte, membru al consiliului de administraţie şi Director Cooperare Internaţională al organizaţiei.
 
În calitate de expert asociat Enegy Policy Group, Andrei a fost implicat în proiectul SEERMap, care s-a axat asupra domeniului de politici în sectorul energiei electrice din Balcanii de Vest (dezvoltare pe termen lung a domeniului energetic şi decarbonizare).
 
Radu Dudău, Cofondator şi Director al Energy Policy Group
 
Radu Dudău este cofondator şi director al Energy Policy Group. Este profesor asociat de Relaţii Internaţionale în cadrul Universităţii din Bucureşti. Din 2006 până în 2010 a fost director adjunct la Institutul Diplomatic Român (Ministerul Afacerilor Externe). 
 
A absolvit Facultăţile de Fizică şi Filosofie din cadrul Universităţii din Iaşi. El deţine un doctorat (magna cum laude) în filosofie (Dr. Phil.) la Universitatea Konstanz din Germania şi un doctorat (summa cum laude) în Ştiinţe Politice (Relaţii Internaţionale) la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din  Bucureşti. 
 
De asemenea, el a obţinut o bursă post-doctorală Fulbright cu Programul de Securitate Naţională la Şcoala de Guvernare Harvard Kennedy (2011), o bursă New Europe College la Institutul danez de Relaţii Internaţionale (Copenhaga, 2006) şi o bursă de cercetare OSI / FCO-Chevening la Universitatea Oxford (2000). Expertiza sa vizează securitatea energetică şi geopolitica resurselor naturale.
citeste totul despre: