INTERVIU Dr. Corina Zugravu: „Cele mai multe toxiinfecţii alimentare sunt în gospodării. Românul nu respectă reguli de bun-simţ în privinţa igienei“
0
Numărul cazurilor de toxiinfecţie alimentară este mai mare de la o zi la alta. Tot mai mulţi copii şi adulţi ajung la camerele de primiri urgenţe cu diverse probleme digestive.
Cele peste 100 de persoane internate la Spitalul Judeţean Bacău după ce au mâncat hrană stricată la un parastas, dar şi cazul elevilor din Galaţi, care au făcut toxiinfecţie alimentară de la mâncarea primită la cantină, au repus pe tapet o temă importantă: în ce măsură respectă românii regulile de igienă alimentară. „În prea mică măsură”, spune doctorul Corina Zugravu, medic primar nutriţie şi igiena alimentaţiei, care a arătat într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“ că e de preferat să cumpărăm alimente preambalate, şi nu vărsate, în cazul acestora din urmă existând un risc de contaminare ridicat. „Dar, totuşi, dacă le cumpărăm, să le tratăm obligatoriu termic”, atrage atenţia medicul.
„Adevărul“: Apar tot mai multe cazuri de toxiinfecţii alimentare. Care este explicaţia? Că nu suntem în sezon?
Corina Zugravu: Nu, dimpotrivă. De regulă, toxiinfecţiile alimentare apar vara, din cauza unor vectori cum sunt muştele şi căldura. Mai mult, acum cred că suntem mai atenţi ca niciodată la apariţia acestor probleme digestive de când cu bebeluşii din Argeş care s-au îmbolnăvit. Esenţial este să aplicăm în detaliu toate regulile de igienă, riguros, ceea ce este dificil în unităţile de alimentaţie publică.
Ce presupun aceste norme de igienă?
Vorbim de circuite funcţionale până la metode simple de igienă cum ar fi spălatul pe mâini, ori de câte ori vii de afară sau de la toaletă. Să nu fie folosită aceeaşi suprafaţă pentru tăiat alimente crude şi alimente gata pentru consum, sunt reguli de bun-simţ pe care cei care lucrează în unităţile de alimentaţie publică le cunosc şi pe care, evident, trebuie să le respecte. Aici, dacă greşeşti, se îmbolnăveşte o şcoală întreagă sau un spital întreg. Dar să ştiţi că de fapt în România cele mai multe toxiinfecţii alimentare se produc acasă, şi nu în unităţile de alimentaţie publică. Românii nu respectă normele de igienă în gospodăria lor. Uimitor, dar adevărat.
Manifestările toxiinfecţiilor alimentare sunt similare?
Nu întotdeauna. Singura trăsătură comună a toxiinfecţiilor alimentare e faptul că ele apar din cauza unor microbi sau a toxinelor vehiculate prin alimente, deci este indusă prin aliment. În rest, simptomele sunt vărsături, greţuri, dureri abdominale, scaune diareice. Acestea sunt, de regulă, simptome comune, dar se pot adăuga şi probleme mai mari, cum e de pildă toxiinfecţia botulinică. De asemenea, poate să apară o stare proastă cum este cea cauzată de gripă.
În cazul copiilor riscurile sunt mai mari?
Da. În cazul lor apare riscul ca boala să fie mai gravă ca manifestări. Mai exact, copiii, cu cât sunt mai mici, au toate şansele să facă o formă urâtă, la fel şi bătrânii, femeile aflate în perioada de maternitate şi cei cu sistemul imunitar slăbit. Şi aici există anumiţi factori care influenţează evoluţia bolii, în sensul în care este important câtă cantitate de toxină sau câţi microbi au îngurgitat pacienţii. Boala poate să evolueze mai rapid sau mai lent, în funcţie de gazdă, în funcţie de cât de agresivi erau microbii respectivi.
Cum pot fi prevenite?
De bază pentru evitarea toxiinfecţiilor este respectarea în detaliu a normelor de igienă. Acele lucruri simple despre care spuneam mai devreme, de la acoperitul mâncării în aşa fel încât să nu se aşeze muştele pe ea, la spălatul pe mâini şi menţinerea unei temperaturi optime în frigider. Este important să dezinfectăm suprafeţele, cu atât mai mult dacă avem un copil mic în gospodărie. E de preferat să cumpărăm alimente preambalate, şi nu vărsate, în cazul acestora din urmă e un risc de contaminare ridicat. Dar, totuşi, dacă le cumpărăm, să le tratăm obligatoriu termic. Sigur, şi în cazul celor preambalate, poate să apară oricând o mică scăpare, dar este important să nu devenim paranoici după toate aceste cazuri care au fost mediatizate în ultimele săptămâni.
În ce măsură hrana sănătoasă ne ajută să ne ferim de aceste toxiinfecţii?
Alimentaţia echilibrată din punct de vedere nutriţional este o condiţie pentru o imunitate bună, pentru o rezistenţă generală a organismului bună. Asta se traduce prin faptul că organismul poate să lupte inclusiv cu o toxiinfecţie alimentară. Tot alimentaţia sănătoasă este cea care ne ajută să trecem cu uşurinţă peste aceste perioade cu variaţii climatice mari, care sunt foarte solicitante. Şi nu numai pentru copiii mici, ci şi pentru noi, adulţii, care ne resimţim de pe urma variaţiilor de temperatură. Accentul trebuie pus pe legume şi fructe care conţin minerale, vitamine, fibre, dar şi pe un aport de proteine corespunzător pentru că, până la urmă, proteinele au un rol antitoxic şi antiinfecţios şi ne asigură apărarea organismului.
Sorin Mierlea: „E nevoie de controale la rafturile din magazine“
Cazurile de toxiinfecţii alimentare raportate de spitale şi de direcţiile de sănătate publică judeţene ar trebui să îi determine pe români să fie mai atenţi atunci când cumpără alimentele pe care vor să le consume. Esenţial, spune Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor, este ca produsele să fie achiziţionate din zone autorizate.
„Trebuie verificat termenul de valabilitate, iar atunci când cumpărăm produse perisabile, acestea să fie puse ultimele în coşul de cumpărături. Dacă mergem în restaurant, este esenţial să cerem bonul fiscal, depinde de fiecare dintre noi să fie mai atent. Pot apărea şi excepţii, dar în 99% din cazuri toxiinfecţiile se fac acasă. Iar dacă sunt achiziţionate produse din piaţă, ele trebuie spălate foarte bine”, a declarat
Sorin Mierlea.
Preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor a adăugat şi că ar fi nevoie de mai multe controale, nu doar la producători, ci inclusiv la rafturile din
magazine.
„Acela e produsul final care ajunge la cumpărător. Există posibilitatea ca produsul să fie corespunzător la producător şi să se altereze din cauza modului de depozitare. Dacă lanţurile de magazine şi patronii ar şti că sunt verificaţi trimestrial, sau o dată pe lună, nu ar scădea cu siguranţă numărul de produse expirate care se depistează în magazine”, a completat Mierlea.
În ceea ce priveşte sancţiunile care se aplică în prezent, reprezentantul asociaţiei spune că ele sunt prea mici şi nu au efecte reale.
Cazurile care au pus autorităţile pe jar
La sfârşitul săptămânii trecute, 17 elevi din clasele V-VIII de la o şcoală din judeţul Galaţi au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecţie alimentară după ce au consumat produse distribuite prin programul guvernamental „Laptele şi cornul”. Doar unul dintre elevi a rămas sub supraveghere medicală, însă Direcţia de Sănătate Publică Galaţi a demarat o anchetă epidemiologică şi a sancţionat firma care a furnizat laptele. De asemenea, întreaga cantitate de lapte depozitată deja în şcolile din judeţ a fost retrasă de la consum, astfel că cei 62.000 de elevi din ciclul primar nu au mai beneficiat de lapte.
În aceeaşi perioadă, la Spitalul Judeţean din Bacău au ajuns 100 de persoane, cu simptome de toxiinfecţie alimentară, după ce au mâncat la un praznic din comuna Traian. Toţi pacienţii care au ajuns la spital prezentau simptome precum vărsături, greaţă, febră şi diaree, însă niciunul dintre aceştia nu este în stare gravă. Cu toate acestea, pentru a putea face faţă valului de bolnavi, spitalul a chemat de acasă toţi medicii, iar în unitatea sanitară a fost instituit planul roşu de urgenţă.
„A fost suspendată activitatea firmei, iar la finalul anchetei va fi dată şi o sancţiune contravenţională mare, în funcţie de gravitatea situaţiei. La acel praznic li s-a servit ciorbă cu perişoare, sarmale şi pulpe de pui, cu orez şi salată de varză. La finalul acestei săptămâni vom avea rezultatele anchetei”, a declarat Niki Vabie, director adjunct al DSVSA Bacău.
Se încarcă comentariile...
