INTERVIU Adrian Ionel, noul manager al Institutului Cantacuzino: „În institut e ca după bombardament. Doar o parte din oameni muncesc”

Institutul Cantacuzino are un nou manager FOTO Adevarul

Institutul Cantacuzino are un nou manager. La conducerea instituţiei a fost numit Adrian Ionel, jurist de profesie, care momentan este contestat de angajaţi. Aceştia susţin că în 95 de ani de funcţionare nu s-a întâmplat ca la conducere să nu fie pus un medic, un biolog sau un cercetător. Pe de altă parte, noul şef al instituţiei spune că doar jumătate din cei angajaţi chiar muncesc şi a atras atenţia că cei neperformanţi vor fi disponibilizaţi.

Jumătate din salariaţii de la Institutul Cantacuzino efectiv  nu îşi fac meseria, aşteaptă ca banii să pice „din cer” şi nu au niciun fel de perspective. Odinioară considerat a fi cel mai mare producător de vaccinuri din Europa de Est, Institutul Cantacuzino, aflat în pragul falimentului, aşteaptă o soluţie salvatoare. 

De această dată de la Adrian Ionel, fostul director al companiei naţionale Unifarm, recent instalat în funcţia de manager. Jurist de profesie, Adrian Ionel a declarat într-un interviu acordat ziarului „Adevărul” că vrea să reorganizeze institutul, să disponibilizeze oamenii neperformanţi şi să repună pe picioare liniile de producţie, chiar dacă asta înseamnă să o ia de la zero cu investiţiile. Toate pentru ca în 2017 să poată pună pe piaţă vaccin autohton. 

Din capul locului se declară nemulţumit de cele 40 de milioane oferite de Guvern pentru resuscitarea Institutului Cantacuzino. Asta pentru că banii respectivi, care nu au intrat încă în conturi, ajung doar pentru plata salariilor şi a datoriilor. Deja contestat de angajaţi din prisma meseriei sale, nefiind medic, biolog sau cercetător, Adrian Ionel este convins că poate repune Institutul Cantacuzino pe picioare în cel mult doi ani. Are, totuşi, două condiţii: să beneficieze de susţinere financiară multianuală şi de sprijin politic constant. „Altfel, nu vom continua împreună”, atrage atenţia specialistul. 

Adevărul: Aţi venit pe noua funcţie de aproape două săptămâni. Care sunt primele impresii lăsate de institut şi de angajaţi?

Adrian Ionel: În această perioadă am constatat că institutul este ca după bombardament. Salariaţii sunt foarte speriaţi, cumva resemnaţi şi nu îşi mai pun niciun fel de speranţă în nimic. Încerc să fac o radiografie cât mai clară a ceea ce am găsit. Cred că îmi va lua o lună şi jumătate să văd ce se întâmplă, unde sunt pierderile, direcţiile pe care pot să le îmbunătăţesc, dar şi ce trebuie să păstrez şi ce nu, iar aici mă refer atât la dotările institutului cât şi la oameni. 

Deci veţi face disponibilizări?

Da. Salariaţii care nu îşi fac treaba ar trebui să se teamă. Eu sunt un om corect, dar exigent, iar dacă nu tragem toţi în direcţia salvării institutului s-ar putea să avem o problemă reciprocă. 

Ce probleme aţi identificat din acest punct de vedere?

Oamenii sunt împărţiţi în două categorii. Pe de-o parte îi avem pe cei care vor să muncească şi de cealaltă parte sunt cei care vor doar să primească. Aceştia din urmă, care sunt doar abonaţi la un salariu lunar nu cred că îşi mai au rostul în acest institut, oricât de buni ar fi. Avem 470 de angajaţi, dar din ei sunt doar 86 cu studii superioare, ceea ce din start crează un handicap.

Aş vrea ca cei care rămân să scrie proiecte europene, să aducă plus valoare acestui institut, nu să aştepte să primească un salariu pe o cercetare care timp de 25 de ani nu a avut niciun rezultat final. Institutul, în 25 de ani, nu a scos niciun produs nou. Este halucinant pentru mine, nu înţeleg cum e posibil să investeşti bani în cercetare şi să nu scoţi un produs finit: un ser, orice...Ideea este ca fiecare să-şi ia banii pe care îi merită. 

Angajaţii vă contestă pentru că nu aveţi studii medicale... 

Până acum n-au fost decât medici, biologi sau cercetători la conducerea institutului. Poate că acesta e motivul pentru care a ajuns aşa. Acolo ar trebui să fie pus un bun manager. Calitatea mea de jurist îi apără de partea juridică, cealaltă calitate de manager îi apără pe partea comercială. Sunt suficienţi cercetători, medici şi biologi care să îşi facă treaba. Plus că avem un director adjunct care este şeful lor, Adrian Onu. A fost solicitarea mea ca el să rămână acolo, pentru a putea face legătura între biologi, medici, cercetători şi mediul concurenţial, comercial.

Şi angajaţii Institutului sunt cadre medicale. Veţi cere 25% şi pentru ei?

Voi discuta cu cei în măsură să mă lămurească, dar corect ar fi ca şi cei de la Institutul Cantacuzino şi cei de la Unifarm să primească acea majorare salarială. Oficialii din Ministerul Educaţiei mi-au cerut să aducem Institutul Cantacuzino pe linia de plutire în circa doi ani. 

E un termen fezabil? 

E realist. Sezonul actual e compromis, sezonul următor va fi de teste şi de îmbunătăţiri şi abia în 2017 putem spune că vom avea tot ce ne trebuie. Mă gândesc să reiau tot ceea ce a făcut institutul, nu doar antigripalul. Reorganizarea a început odată cu venirea mea, sunt la stadiul creionării planului, avem câteva linii trasate, le mai modificăm, în funcţie de ceea ce găsim în institut.

Ce vreau să fie clar este că dacă nu voi avea susţinere, nu doar acum, pe moment, pentru ridicarea Institutului Cantacuzino, nu vom continua împreună. Mai exact, susţinerea pentru institut ar trebui să fie multianuală şi să fie şi financiară şi politică, nu „heirupistă”. În primul rând, nu e normal să fie alocte fonduri o dată la doi sau la trei ani prin care să ştergem datoriile. Institutul trebuie să devină funcţional, apoi el se poate autosusţine. 

Suma care s-a alocat acum este suficientă?

Nu. S-au alocat puţin peste 40 de milioane de lei, sumă care nu ajută cu nimic investiţiile în acest institut, sunt bani care ne ajung doar pentru plata salariilor şi pentru ştergerea datoriilor şi, eventual, pentru a face un test, dar fără a putea demara şi o îmbunătăţire a liniilor de producţie. 

Cum funcţionează acum linia de producţie pentru antigripal? 

În acest moment sunt menţinute sistemele critice pentru acea linie, sunt ţinute pe linia de plutire, în aşa fel încât ea să poată fi repornită în orice moment. Dorinţa mea ar fi să o îmbunătăţim ca să obţinem GMP-ul (certificatul de bună practică - n.r.) cât de curând. Dacă ea nu se mai poate dezvolta la un nivel european, le voi propune celor din Ministerul Educaţiei să refacem totul de la zero, cred că ar fi totul mult mai eficient. 

Aţi reluat deja colaborarea cu Agenţia Naţională a Medicamentului?

Le-am solicitat deja sprijinul pentru refacerea liniilor aşa cum cer standardele internaţionale şi avem o deschidere inclusiv din partea lor. Practic, intrăm în procesul de reorganizare. Salariaţii sunt trecuţi în subordinea Ministerului Educaţiei, s-a stabilit foarte clar acest lucru, s-au reorganizat conform unei noi grile salariale, pe care am propus-o celor de la Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică (ANCS), ca să o aprobe. Au câştigat şi ceva bani în plus la salariu, e drept că sumele sunt derizorii. Însă e important să nu uităm de factorii externi, de concurenţa care pune piedici şi obstacole, vorbesc aici de marile companii farmaceutice care au un interes ca institutul să nu pornească. 

Salariaţii contestă numirea noului manager 

Surse medicale din cadrul Institutului Cantacuzino au declarat, pentru „Adevărul”, că Adrian Ionel este la cârma instituţiei din data de 12 august şi colaborează cu fostul şef de la Cantacuzino, Adrian Onu. În ciuda banilor alocaţi de Guvern Institutului Cantacuzino, şansele ca vaccinul antigripal autohton să fie produs anul acesta sunt zero, afirmă sindicaliştii. 

„Banii nu au venit deocamdată. Cu ei pot fi acoperite o parte din datorii. Legat de salarii, ultima leafă s-a primit pe 27 iulie, când au intrat în conturile angajaţilor câte 774 de lei. Oamenii au nevoie de bani, mai ales că încep şcolile. Mulţi au plecat, rămâne de văzut cum va fi reorganizat institutul”, au explicat oficiali din Institutul Cantacuzino, nemulţumiţi de numirea lui Adrian Ionel. 

„E o diferenţă între a fi manager la Unifarm şi a fi manager la o unitate de producţie”, au mai spus surse din rândul sindicaliştilor. 

Adrian Ionel este absolventul unui masterat în managementul informaţiilro de securitate naţională la Academia Naţională de Informaţii din cadrul SRI şi are o licenţă în drept de la Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti. A fost numit director general la Unifarm în perioada mandatului interimar de ministru al Sănătăţii asumat de premierul Victor Ponta în toamna anului 2012. 

Institutul Cantacuzino, pe butuci de ani buni 

Guvernul a avizat pe 24 iunie, prin ordonanţă de urgenţă, procedura de acordare pentru Institutul Cantacuzino a statutului de instituţie publică de interes strategic, care va permite inclusiv alocarea, din Fondul de rezervă bugetară, a 10 milioane de euro pentru plata datoriilor către stat şi furnizori. 

Ordonanţa mai prevede că unitatea va avea denumirea de „Institut Naţional de Cercetare”, urmând să preia personaul şi patrimoniul actualului institut.

Potrivit ministrului Educaţiei, fondurile sunt „necesare şi suficiente”, astfel încât datoriile ţi cheltuielile să fie achitate până la sfârşitul anului. Ulterior, institutul va fi bugetat în mod firesc, a completat Cîmpeanu, adăugând că, după ce se vor obţine avizele, Institutul Cantacuzino va face cercetări şi testări pe loturi pilot de vaccinuri.

"Fondurile alocate sunt mai mult decât suficiente. Practic, Institutul Cantacuzino este salvat. Ca institut de stat,  va avea asigurată finanţarea de stat integral de la buget", a declarat Cîmpeanu pentru "Adevărul". El a mai explicat că Institutul Cantacuzino va putea să obţină şi venituri din producţia proprie, iar în curând, se va da şi o Hotărâre de Guvern pentru reorganizarea Institutului.

Proteste pentru salvarea Institutului

Angajaţii Institutului Cantacuzino au protestat de mai multe ori faţă de situaţia în care se află instituţia, cerând inclusiv susţinerea şi implicarea preşedintelui Klaus Iohannis, pentru împiedicarea desfiinţării institutului.

Oamenii au protestat paşnic, pe trotuar, de-a lungul sediului institutului, fluturând steguleţe naţionale şi afişând pancarte cu mesaje precum: "Sunt româncă şi protejez ce-i al ţării mele", "Milioane de ani de viaţă şi milioane de ani de sănătate, utilizând produsele Institutului Cantacuzino", "Performanţa răsplătită cu ignoranţă. Nu suntem de acord", "Nu desfiinţării Institutului Cantacuzino", "Românii au mai demonstra-o: Uniţi salvăm", "Apărăm valorile şi tradiţia. Uniţi salvăm Institutul Cantacuzino".

Preşedintele Iohannis în vizită la Cantacuzino

Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat Institutul Cantacuzino şi le-a promis angajaţilor care protestau de câteva luni în curtea instituţiei că va căuta soluţii pentru a-i sprijini şi pentru a pune pe picioare instituţia.

„Nu am venit mai devreme pentru că am vrut să văd dacă se rezolvă problema. Am văzut că nu se clarifică lucrurile şi atunci am vrut să vin personal să discut cu conducerea, să găsim soluţii. Este inadmisibil sau exclus să dispară institutul”, le-a spus Iohannis angajaţilor Institutului Cantacuzino care protestau în curte, înarmaţi cu pancarte.