Ghid pentru o viaţă sănătoasă în sezonul rece

Persoanele, expuse la boli în perioada iernii FOTO Adevărul

Vârstnicii, gravidele, persoanele cu handicap, bolnavii cronic, în special cei care suferă de boli cardiovasculare sau pulmonare sunt cei mai expuşi temperaturilor de afară, motiv pentru care ei trebuie să respecte un set de reguli pentru a trece cu bine peste această perioadă din an. Aşa susţin specialiştii, care arată că afecţiunile cronice neglijate în această perioadă pot pune viaţa în pericol.

Totodată, alternanţa cald-rece supune inima unui efort mare de adaptare, motiv pentru care hipertensivii prezintă un risc crescut de a face infarct, angină pectorală sau chiar accident vascular cerebral, în timp ce asmaticii pot avea mai des crize de astm şi episoade de tuse.

„Atunci când ieşim brusc de la cald la frig organismul nostru trece în mod natural printr-o reacţie de adaptare, conservând cât mai multă energie pentru a menţine temperatura corpului constantă. Vasele de sânge, în special arterele periferice, îşi micşorează diametrul, iar muşchiul inimii este suprasolicitat, pentru că este nevoit să pompeze cu o mai mare dificultate sângele”, a explicat Alina Teodoru, medic de familie în cadrul Centrului Medical Provita.

Cum dobândim o bună imunitate

Potrivit acesteia, o bună imunitate se dobândeşte printr-un aport de alimente imunoprotectoare, alături de câteva alte reguli de bază: odihnă corespunzătoare, igienă corectă, lipsa expunerii la noxe, evitarea tratamentelor agresive şi repetate cu antibiotice, mişcare cât mai multă în aer liber şi evitarea spaţiilor închise şi a sedentarismului prelungit.

Specialista susţine că din cauza schimbărilor de temperatură şi luminozitate ne putem simţi mai puţin energici, mai apatici şi chiar mai somnolenţi. Trezirea poate fi mai dificilă, concentrarea atenţiei poate fi mai scăzută în prima parte a zilei iar frigul ne poate îndemna mai mult spre confortul casei, limitând activităţile sociale şi crescând tendinţa spre izolare.

Alcoolul, nerecomandat în sezonul rece

Din acest motiv, psihologul Alexandra Siru spune că este esenţială alegerea unor activităţi plăcute, fiind de preferat inclusiv implicarea în activităţi caritabile, în special în preajma sărbătorilor, deoarece contribuie la starea de bine.
„Alcoolul nu ne face bine atunci când stăm în frig! Contribuie la pierderea mai rapidă a căldurii corpului. De aceea riscul degerăturilor este mai mare la consumatorii de alcool”, completează specialista.

Ce alimente trebuie consumate
- proteine de bună calitate (carne albă slabă, peşte şi derivate, ouă, lactate şi brânzeturi cu aport mediu de grăsime, boabele de soia, leguminoasele, ciupercile, fructe oleaginoase);
- alimente cu glucide integrale, nerafinate care dau un aport energetic de durată (pâine integrală sau cu seminţe, cereale, mămăligă, paste din făină integrală, orez brun, legume şi leguminoase cu amidon, hrişcă, cuş-cuş, mei, quinoa);
- grăsimi naturale cardio-protectoare din uleiuri vegetale (măsline, cânepă, struguri, rapiţă, porumb, floarea soarelui etc) şi oleaginoase crude (nuci, alune, migdale, caju, fistic).
- multe fructe şi legume cât mai crude, nepregătite termic sau chimic, ca surse de vitamine, minerale şi fibre.