Elzbieta Bienkowska, ministrul polonez al Dezvoltării Regionale: Cum a cheltuit Polonia toţi banii de la UE

Elzbieta Bienkowska, ministrul polonez al Dezvoltării Regionale: Cum a cheltuit Polonia toţi banii de la UE

Elzbieta Bienkowska: „În Polonia avem peste 2.000 de comune, dintre care doar aproximativ 30 nu s-au străduit să acceseze fonduri europene“

Guvernul polonez a luat măsuri speciale pentru absorbţia fondurilor europene. Măsurile au dus la angajarea în contracte de investiţii a peste 100 de miliarde de euro, 68 de la UE, restul - cofinanţare naţională.

În timp ce în România  toată lumea deplânge situaţia jalnică a absorbţiei fondurilor europene, Polonia reuşeşte performanţa de a utiliza în întregime sumele acordate de UE în acest exerciţiu bugetar. Ministrul polonez al Dezvoltării Regionale, Elzbieta Bienkowska explică pentru „Adevărul" modul în care guvernul de la Varşovia a acţionat pentru a folosi fiecare euro de la Bruxelles. Succesul polonez se traduce în 600 de kilometri de autostradă, gări, căi ferate, dar şi investiţii masive în educaţie, IT, sănătate.

Ion M. Ioniţă

Polonia are alocată de la UE o sumă mare de bani, aproape 68 de miliarde de euro.  Care este rata de absorbţie?

Polonia dispune de 68 de miliarde de euro de la UE, dar pachetul întreg, considerând şi partea noastră de cofinanţare, depăşeşte 100 de miliarde de euro. M-aţi întrebat despre cifre. De fapt, am reusit să distribuim cea mai mare parte a sumei la care avem acces - am semnat deja contracte pentru 65% din fonduri, iar restul este prins în proiecte majore. Practic, am folosit toţi banii europeni, aşa încât, acum nu mai sunt fonduri pentru cine ar vrea să finanţeze noi proiecte.

Aţi cheltuit deja 68 de miliarde de euro?

De fapt, aşa este. Pentru cea mai mare parte a acestei sume, avem deja contracte, care se află în curs de derulare. Acest lucru are, însă, şi o latură mai puţin pozitivă. Pentru următorii doi ani - 2012 şi 2013 - nu ne-au mai rămas prea multe fonduri disponibile.

Cum aţi reuşit?

Când am preluat Ministerul Dezvoltării, în noiembrie 2007, ştiam că Polonia este cel mai mare beneficiar al fondurilor europene şi că toată lumea stă cu ochii pe noi, inclusiv Comisia Europeană. Noi aveam să fim exemplul, fie pentru eşecul, fie pentru succesul politicii de coeziune.

Din fericire, aţi fost exemplul bun.

Din fericire, dar acest lucru nu a fost întâmplător. Pe de altă parte, în 2008 şi 2009, criza economică globală a afectat Europa şi i-am simţit efectele şi în Polonia. În aceste condiţii, am hotărât să mărim viteza de absorbţie a fondurilor europene. Am arătat că avem capacitatea de a utiliza aceşti bani, ceea ce nu este un lucru uşor. Fondurile Uniunii Europene sunt în mare majoritate bani care merg la beneficiari şi care nu trebuie returnaţi. De aceea, utilizarea acestor bani trebuie verificată înainte, în timpul realizării proiectului şi după realizarea lui. Am demonstrat că avem capacitatea de a face acest lucru în mod eficient. Totodată, am vrut să dirijăm către economia noastră cât mai mulţi bani posibil. Am ştiut că în felul acesta  vom menţine economia la suprafaţă. Dar, a trebuit să fim atenţi pentru a păstra echilibrul între fondurile pe care trebuia să le plătim de la bugetul naţional şi valoarea fondurilor care urmau să ni se returneze de către Uniunea Europeană.

Aţi avut probleme în ceea ce priveşte cofinanţarea proiectelor?

Nu, asta nu a fost o problemă în Polonia. Noi am finanţat în întregime proiectele europene, aşteptând apoi să vină rambursările din partea Comisiei Europene. De asemenea, am mai decis să urgentăm plăţile în avans, nu numai pentru instituţiile publice cum sunt autorităţile locale, dar şi pentru companiile private. Am plătit în avans, de la buget,  sume uriaşe de bani, aproape 7 miliarde de euro, din care 800 de milioane au mers către companiile private. Am plătit în avans pentru ca proiectele să poată fi puse în aplicare.

Ce asigurări aveţi că aceste companii vor putea să vă returneze banii pe care i-aţi dat ca avans?

Plăţile le facem în tranşe. Prima tranşă este de 20%, apoi trebuie să ne arate ce au făcut. Nu dăm toţi banii o dată, ci doar pentru a începe proiectul.

România este departe de performanţele Poloniei în absorbţia fondurilor europene.  Ce credeţi că ar trebui făcut?

Polonia a beneficiat de fondurile europene încă din perioada 2004-2006. În afară de asta, am putut să acumulăm experienţă în ceea ce priveşte implementarea lor, să ne dăm seama care sunt potenţialele probleme şi să reacţionăm rapid. România nu a avut o astfel de perioadă de pregătire, a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, în acelaşi timp cu începerea exerciţiului noului buget al UE. În plus, datorită faptului că am avut această perioadă de pregătire, în care am beneficiat de toate fondurile avute la dispoziţie, am reuşit să construim un sistem eficient pentru absorbţia banilor de la Uniunea Europeană şi pentru perioada 2007 - 2013.  De la început, am hotărât ca supervizarea programelor europene să fie făcută de un singur minister. Ministerul Dezvoltării Regionale reprezintă ultimul nivel de decizie în ceea ce priveşte banii de la UE. Trebuie să mai subliniez  că 25% din suma totală de  68 de miliarde de euro, a mers direct către diferite regiuni. Administraţiile autonome ale voievodatelor (nota traducătorului: voievodatele corespund regiunilor ) îşi administrează  singure programele şi decid către ce investiţii îşi dirijează fondurile.

Ce aţi făcut cu banii europeni, în ce i-aţi investit?

Am decis că o mare parte din bani - 60% - să fie destinată pentru inovare, educaţie, IT, învăţământ superior, ceea ce nu înseamnă că am neglijat infrastructura, drumurile sau căile ferate. Importante fonduri au fost investite în sănătate şi în cultură. Avem şi programe pentru companiile inovatoare care promovează noi idei pe piaţă. Bineînţeles, implementăm programele privind capitalul uman, finanţate de la Fondul Social European. Sunt şi programe speciale care au în vedere cinci dintre cele mai sărace regiuni ale Poloniei. De exemplu realizăm reţele internet de mare viteză pentru toate cele cinci regiuni. Este un program de excepţie şi revoluţionar.

"Am decis că o mare parte din bani - 60% - să fie destinată pentru inovare, educaţie, IT, învăţământ superior.''

Construiţi autostrăzi cu bani europeni?

Bineînţeles. Acum, construcţia de drumuri nu mai este o problemă în Polonia. Au fost probleme controversate, de exemplu legate de legislaţie.  Cu bani europeni construim nu numai autostrăzi, dar şi drumuri expres.

Câţi kilometri de autostradă aţi făcut cu bani europeni?

În jur de 600 de kilometri, în ultimii trei ani. Nu toate aceste tronsoane au fost deja terminate, mai sunt şi din cele la care construcţia este în derulare. Majoritatea tronsoanelor vor fi terminate anul viitor, înaintea începerii Campionatului European de Fotbal.

Cât este de important Campionatul European pentru economia Poloniei?

Nu sunt un fan al fotbalului, dar, vorbind în termeni economici,  este foarte important. Nu am finanţat din banii europeni construcţia de stadioane, dar am realizat alte proiecte, care să motiveze organizarea EURO 2012 în ţara noastră. Fondurile Uniunii au contribuit la îmbunătăţirea căilor de comunicaţie, a gărilor, la construirea metroului în Varşovia sau la achiziţionarea unor noi autobuze şi tramvaie. Am mai folosit fonduri pentru sistemele de securitate, de exemplu, pentru numărul special de alarmă 112.

Care sunt interesele comune ale Poloniei şi României în privinţa fondurilor europene?

În primul rând, avem un punct de vedere comun în ceea ce priveşte viitorul buget al Uniunii Europene şi viitorul politicii de coeziune. Cred că Polonia şi România au nevoie de bugete semnificative pentru politica europeană de coeziune, pe care noi în Polonia o numim politică de dezvoltare. Noţiunea de solidaritate cu ţările care au devenit membre ale Uniunii în 2004 şi în 2007 începe să pălească. În prezent, trebuie să găsim noi modalităţi pentru a convinge statele cu o contribuţie netă la bugetul Uniunii că politica de coeziune este singura politică de investiţii care asigură dezvoltare în Europa. Această politică este benefică pentru toate ţările membre.  

"Totodată, am vrut să dirijăm către economia noastră cât mai mulţi bani posibil. Am ştiut că în felul acesta  vom menţine economia la suprafaţă.''

Prioritatea zero: bani pentru economie

Elzbieta Bienkowska a fost numită ministru al Dezvoltării Regionale în noiembrie 2007. Anterior, a lucrat în domeniul absorbţiei fondurilor europene ca director al Departamentului pentru Dezvoltare Regională şi a coordonat programe cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare. În calitate de ministru al Dezvoltării Regioanale, are ca obiectiv principal atragerea şi gestionarea fondurilor europene folosite ca motor de investiţii pentru economia poloneză. Rezultatele obţinute au contribuit la performaţa Poloniei, singurul stat european a cărui economie nu a fost afectată de recesiune  în perioada de criză. Elzbieta Bienkowska a absolvit Filologie orientală la Universitatea din Cracovia.

Reforma celebrelor voievodate

Înainte de 1998 aveam în Polonia 49 de  unităţi administrative similare judeţelor. Guvernul de atunci, condus de Jerzy Buzek (actualul preşedinte al Parlamentului European - n.red.) a decis să pună în aplicare o reformă administrativă. Acum, avem 16 regiuni sau voievodate care dispun de destul de multă putere. Putem să le comparăm cu regiunile spaniole sau cu cele italiene. Au un parlament local care este numit „micul parlament" şi un board executiv condus de un preşedinte denumit în Polonia „mareşal". Regiunile colectează o parte din impozite, atât de la persoanele fizice, cât şi de la corporaţii. Am putea spune că regiunile Poloniei se dezvoltă datorită banilor europeni.

Toate fondurile care sunt destinate dezvoltării acestor regiuni, adică pentru drumuri, spitale, educaţie, se află sub managementul autorităţilor regionale. Aceste autorităţi negociază direct cu Comisia Europeană. Ministerul Dezvoltării Regionale participă la aceste discuţii, dar nu dictează regiunilor ce trebuie să facă. Deşi Guvernul răspunde de cele 68 de miliarde de euro, s-a stabilit ca repartizarea a 25% din aceşti bani să fie la nivel regional. Polonia şi Italia sunt singurele ţări care au mai negociat un instrument suplimentar, o rezervă de bani care se acordă ca premiu, celor care au cele mai mari realizări în cadrul programelor europene. Datorită acestui mecanism, regiunile poloneze au obţinut bani suplimentari.

„Nu e greu să iei fonduri europene"

În România, auzim mereu autorităţile locale spunând că este foarte dificil să completeze formularele, că mecanismele sunt prea stufoase.....
Eu nu am crezut niciodată asemenea afirmaţii. Cred că folosirea acestor bani este o chestiune esenţială. Trebuie să folosim aceşti bani pentru noi înşine. Nu este extrem de greu, trebuie doar să vrei să foloseşti aceşti bani. Deşi întâmpinăm greutăţi, încercăm să le depăşim şi obţinem rezultate bune.

Aveţi şi situaţii în care trebuie să returnaţi bani din cauza unor greşeli de implementare a programelor?

Da, se întâmplă să facem şi corecţii la unele cheltuieli. Totuşi, ele se returnează în totalul sumei programelor. Avem suficiente proiecte pentru a nu pierde banii. Dacă greşeala ţine de neadaptarea legislaţiei poloneze la cea europeană, atunci, noi returnăm banii beneficiarului. Dar, dacă este vina beneficiarului, atunci el trebuie să răspundă pentru aceasta.

Care este sfatul dumneavoastră pentru autorităţile române în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene?

Să ţină totul într-o singură mână. Asta ajută foarte mult. În Polonia, ultimul cuvânt în problema fondurilor europene îl are întotdeauna Ministerul Dezvoltării Regionale. În felul acesta, fiecare ştie cine şi pentru ce răspunde. Aş mai adăuga că în Polonia avem peste 2.000 de comune, dintre care doar aproximativ 30  nu s-au străduit să acceseze fonduri europene.  Explicaţia că „este prea complicat" nu ţine. Reprezentanţii administraţiilor autonome sunt evaluaţi după modul în care se străduiesc să obţină fonduri europene. Totodată, este foarte importantă stabilitatea administraţiei locale, a personalului implicat în implementarea fondurilor europene. În cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, personalul se schimbă la fiecare şase luni, aşa că am decis să creştem salariile lucrătorilor, astfel încât aceştia să câştige la un nivel competitiv cu nivelul existent pe piaţă. Îi plătim bine, pentru a nu fi tentaţi să plece în sistemul privat, deoarece considerăm că stabilitatea angajaţilor este esenţială. Pe de altă parte, trebuie făcute corecţiile necesare în ceea ce priveşte legislaţia. Noi, în Polonia, chiar dacă avem performanţe, tot trebuie să mai facem corecţii legislative.

Care sunt perspectivele pentru noul buget al Uniunii Europene? Se va pune problema reducerii fondurilor pentru noii membri ai Uniunii Europene?

Nici nu mă gândesc la o asemenea posibilitate. Trebuie să convingem Uniunea Europeană că politica de coeziune este profitabilă nu numai pentru beneficiarii cei mai mari, pentru ţările mai sărace, dar este şi o politică de dezvoltare, favorabilă şi pentru „vechile"state membre şi pentru toţi cetăţenii Uniunii. În ultimii trei ani, jumătate din creşterea economică a Poloniei s-a datorat fondurilor europene. În 2009, creşterea noastră economică a reprezentat 1,8% din PIB, iar în acest an, ne aşteptăm la o creştere de 4%.

citeste totul despre: