De ce săptămâna cu 4 zile lucrătoare nu e potrivită în România. Pauzele lungi şi dese, cheia marilor insuccese

În condiţiile în care studiile arată că angajaţii din România petrec cele mai multe ore la birou din întreaga Uniune Europeană, dar sunt neproductivi, specialiştii afirmă că trecerea de la un program de lucru de cinci zile la unul de patru, aşa cum îşi doreşte un senator PNL, nu ar ajuta nici companiile, dar nici angajaţii.

O posibilă modificare a Codului Muncii i-ar putea da peste cap pe angajaţi şi pe angajatorii români. Aleşii iau în calcul reducerea programului de muncă de la cinci zile pe săptămână, cât este în prezent, la patru însă numărul de ore ar rămâne la fel, respectiv 40 de ore săptămânal, aşa încât angajaţii ar petrece la birou 10 ore în loc de opt. 

Specialiştii din sistem, dar şi psihologii arată că o astfel de măsură nu se potriveşte poporului român având în vedere că deşi petrecem cel mai mult la birou dintre toţi europenii, sunte, cel mai puţin productivi. Concret, toată discuţia a pornit de la o propunere a senatorului PNL Marius Nicoară, potrivit căruia familiile cu copii mici preferă să facă un efort şi să lucreze patru zile, dar să aibă la dispoziţie alte trei în care să se relaxeze. 

PNL-istul e contrazis de experţii din piaţa muncii, care susţin că pentru a face o astfel de modificare la Codul Muncii este nevoie de analize sociologice, de impact dar şi de numeroase analize economice. În plus, aceiaşi experţi sunt de părere că nici mediul de afaceri nu ar agrea o asemenea modificare. Ba mai mult, asta ar presupune inclusiv micşorări de lefuri, atrag ei atenţia. 

„Mi-e greu să cred că angajatorii au capacitatea să îşi aranjeze fluxul de producţie de la actualul mod de lucru la unul restrâns. Am genera tot felul de anomarii, unele ţări merg pe scăderea timpului de muncă dat fiind faptul că angajaţii dau mai puţin randament după şase ore de muncă. În plus, trebuie văzut în ce sectoare economice aplici o astfel de măsură, ea nu poate fi extinsă în instituţii de stat de exemplu, cum sunt instanţele de judecată sau spitalele. Or, şi pentru angajaţi, să ai trei zile libere, trebuie să poţi să faci ceva în timpul acela. Trebuie văzut pe ce domenii s-ar putea aplica aşa ceva, dar asta doar după analize serioase, economice, sociologice, psihologice, presupune o schimbare adâncă a întregului sistem”, a explicat, pentru „Adevărul”, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS). 

Românul este tentat să nu îşi termine sarcinile

La rândul său, consultantul în carieră Gabriel Chicioreanu susţine că reducerea programului de lucru de la cinci zile la patru zile de lucru nu se potriveşte angajaţilor români. 

„În România şi în toate celelalte ţări balcanice ar fi nevoie de şase zile pe săptămână. Nu ni se potriveşte, românii sunt leneşi, exceptând persoanele care lucrează în corporaţii ca nişte roboţei. Mă îndoiesc că s-ar putea face o asemenea schimbare. Sunt companii care au producţie non-stop, iar un antreprenor nu va fi niciodată de acord să dea acelaşi salariu pentru doar patru zile de muncă. Nici mediul de afaceri nu va fi de acord. În străinătate, de pildă în ţările scandinave, gradul de responsabilizare al angajatului este diferit”, a declarat Gabriel Chicioreanu. 

Nu doar specialiştii în piaţa muncii nu sunt de acord cu o potenţială modificare în acest sens. Şi psihologii afirmă că nici angajaţii şi nici angajatorii nu ar avea nimic de câştigat. 

„Dacă o firmă privată vrea să o aplice poate fi eficient, dar la nivel general în niciun caz. Românul este tentat să nu îşi termine sarcinile, de asta îi scade şi productivitatea. Ţine de tehnică, de metode, de proceduri, or noi avem o problemă din acest punct de vedere. Nu cred că o asemenea măsură ar fi una de succes, important ar fi să se schimbe condiţiile de muncă, să se dea stimulente unor angajaţi. Aşa poate fi eficientizat timpul de muncă. Ca angajator, de pildă, ai avea mai mult de câştigat dacă i-ai permite unui angajat ca în a cincea zi să lucreze de acasă. Flexibilitatea e un avantaj şi atrage candidaţii atunci când aleg un loc de muncă”, a arătat şi psihologul Mihai Copăceanu. 

„O relaxare ne întoarce în timp”

De cealaltă parte, psihologul Daniel David afirmă că „într-o ţară în care munca este singura modalitate de emancipare, nu e potrivită trecerea la un program de patru zile în loc de cinci”. „În loc să luăm modele din afară pe care să le adaptăm contextului psihosocial de la noi, noi facem exact pe dos. Suntem pe punctul de a deveni relativ stabili financiar, o relaxare nu ar face decât să ne întoarcă în timp”, a subliniat specialistul.

Exemplul din Capitală

O firmă de webdesign chiar a implementat anul trecut un program de patru zile pe săptămână, astfel că timp de şase luni angajaţii au lucrat doar de marţi până vineri. Clienţii, angajaţii şi patronii au fost mulţumiţi de experiment, pe care îl vor continua şi în 2017. 

„Rezultatele obţinute arată că experimentul şi-a atins primul scop: acela de a vedea dacă productivitatea poate fi menţinută în condiţiile reducerii timpului de lucru cu 20%. Drept urmare, vom menţine săptămâna de 4 zile lucrătoare până în luna iulie 2017”, au arătat reprezentanţii companiei.