Cum va arăta ofensiva împotriva medicamentelor falsificate

După ce în patru ani au fost raportate peste 400 de incidente în care medicamente false au ajuns la bolnavi, fie prin internet sau chiar prin farmacii, Comisia Europeană cere sancţiuni dure pentru cei care se joacă cu viaţa pacienţilor.

Comisia Europeană a elaborat un raport în care solicită pedepse mai dure pentru cei care falsifică medicamente care, în ciuda filtrelor, pătrund cu destul de multă uşurinţă în lanţul de aprovizionare al Uniunii Europene. 

De pildă, doar între anii 2013 şi 2017, peste 400 de astfel de incidente au fost raportate de către reţeaua de alertă rapidă. Nici România nu a făcut excepţie, arată raportul Comisiei Europene, în care se mai subliniază că ţara noastră este printre puţinele în care falsificarea medicamentelor intră sub incidenţa legislaţiei civile şi nu a celei penale. 

Datele apar în contextul în care statele membre sunt obligate să transpună în legislaţia naţională, până în 2019, o directivă prin care se doreşte limitarea acestui fenomen care pune viaţa bolnavilor în pericol. „La ora actuală comerţul ilegal cu medicamente nu poate fi controlat. Şi vorbim de medicamente, unele contrafăcute, altele false, care nu au substanţă activă. Din păcate, ele pun în pericol viaţa pacientului”, a explicat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). 

Raportul elaborat de Comisia Europeană evidenţiază că printre medicamentele care au fost falsificate se numără cele pentru cancer, cele pentru disfuncţii sexuale sau cele destinate tratării hepatitei C. „Scopul directivei este acela de a spori bunele practici la nivelul distribuitorilor şi de a întări controalele şi inspecţiile făcute produselor, dar şi de a folosi anumite semne care să permită comerţul online cu medicamente sigure”, se arată în document.

Ce se va întâmpla din ianuarie 2019

Concret, directiva europeană privind medicamentele falsificate are trei elemente importante. În primul rând, pe ambalajul medicamentelor eliberate pe bază de reţetă va trebui să figureze un număr şi un dispozitiv de siguranţă, astfel încât farmaciştii să ştie că medicamentul în cauză este autentic iar ambalajul nu a fost deschis înainte de eliberare. În al doilea rând, se vor aplica principiile referitoare la buna practică de fabricaţie conform unor standarde de calitate corespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt produse în UE sau importate. În al treilea rând, farmaciile on-line autorizate vor purta un logo unic pe întreg teritoriul Uniunii Europene. 

În prezent, jumătate din medicamentele vândute pe Internet sunt contrafăcute, apreciază experţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precizând că persoanele care preferă să cumpere produse de pe diverse site-uri şi nu din farmacii sau drogherii se supun multor riscuri. Mai xact, acestea riscă să dezvolte inclusiv efecte secundare, complicaţii sau reacţii alergice la medicamentele contrafăcute, care nu sunt controlate de nicio autoritate românească sau europeană.

„Această situaţie a apărut din cauză că statul nu oferă tratamentul necesar bolnavilor. Or, pacientul, dacă vede că nu are nicio altă soluţie, ajunge în situaţia disperată de a fi dispus să cumpere produsul chiar şi de la taraba din piaţă sau pe sub mână, cu riscul de a se pune în pericol”, atrage atenţia Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC). 

Amenzi prea mici în România

Şi tocmai pentru ca pedepsele pentru cei care ajung să profite de pacienţi să fie mai dure, raportul european face şi o comparaţie între modificările la nivel de lege produse în statele membre UE în ultimii ani. De pildă, în 21 de state membre UE, activităţile referitoare la falsificarea de medicamente ţin de Codul penal, în timp ce în România, spre exemplu, importul şi exportul de medicamente falsificate intră mai degrabă sub incidenţa Codului civil, arată raportul citat, care arată şi ce amenzi sunt prevăzute pentru astfel de practici. 

Spre exemplu, amenda în România pentru înlocuirea substanţei active din medicamente este de aproximativ 6.500 de euro, arată documentul, în timp ce în Germania amenda depăşeşte 25.000 de euro. Amezile maxime prevăzute de lege ajung la 1.500 de euro în Lituania şi la 1 milion de euro în Spania, subliniază raportul întocmit de Comisia Europeană.

Cazul seringilor cu interferon contrafăcute 

Un astfel de scandal a zguduit lumea farmaceutică din România în 2013, după ce în trei farmacii din ţară au fost găsite seringi contrafăcute nesterile, care în loc să conţină interferon pentru tratamentul hepatitei B şi C, conţineau glucoză, apă şi fibre celulozice. Cutiile cu seringi contrafăcute au fost identificate în două farmacii din Piteşti şi una din Ialomiţa, ele fiind ulterior confiscate. Tribunalul Bucureşti a deschis un dosar penal în acest caz, pentru spălare de bani, evaziune fiscală şi punerea de produse contrafăcute în circulaţie.