Cârpeli mioritice la 100 de spitale

Cele 100 de spitale nu vor fi închise FOTO Adevărul

Deşi s-a spus că peste 100 de unităţi sanitare nu vor mai primi autorizaţie de funcţionare pe motiv că nu au făcut investiţii, reparaţii, recompartimentări şi circuite noi şansele ca spitalele respective să se închidă sunt minime. Ele vor fi însă evaluate la sânge pentru a nu-i pune pe pacienţi în pericol, arată oficialii.

Peste 100 de spitale din ţară riscă să rămână fără autorizaţie de funcţionare dacă parlamentarii nu vor lua decizia de a extinde termenul la care conducerile unităţilor respective pot îndeplini condiţiile din planurile de conformare asumate în urmă cu câţiva ani. Din cele 100 de spitale, 28 se află chiar în ograda Ministerului Sănătăţii, în timp ce restul sunt în coordonarea directă a autorităţilor locale.

Specialiştii susţin că şansele ca ele să se închidă sunt aproape de zero, dar arată că este nevoie de o evaluare atentă a acestor unităţi sanitare, astfel încât ele să nu prezinte riscuri pentru pacienţii care le trec pragul. O decizie în acest sens va fi luată abia în perioada următoare, arată aceiaşi specialişti.

Totul a plecat de la un control făcut în decembrie 2016 de direcţiile de sănătate publică şi de direcţia de sănătate publică a municipiului Bucureşti în 124 de unităţi sanitare cu paturi care nu au reuşit să îndeplinească până la 31 ianuarie măsurile pe care şi le-au asumat într-un plan de conformare în baza căruia au primit autorizaţie de funcţionare. „Majoritatea unităţilor sanitare invocă, în motivările transmise, lipsa fondurilor pentru finanţarea obiectivelor care necesită activităţi complexe şi investiţii majore”, se arată într-un document al Ministerului Sănătăţii.

Ce prevăd planurile de conformare asumate de spitale

Concret, printre aceste măsuri asumate de conducerile celor 124 de spitale se numără, de la caz la caz, lucrări de reabilitare, recompartimentare, amenajarea spaţiilor de primire şi internare a pacienţilor, reabilitarea ambulatoriului de spitalitate, instalarea reţelei de oxigen, reabilitarea termincă, renovarea spălătoriei sau instalarea unui lift de persoane.

„Lipsa de finanţare deşi Ministerul Sănătăţiii avea bani pe care i-a returnat bugetului de stat sau fondului de rezervă al Guvernului este cel puţin suspectă”, a declarat, pentru „Adevărul”, doctorul Florin Buicu, preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. Oficialul susţine însă că siguranţa pacienţilor este importantă, motiv pentru care unităţile sanitare, 89 aparţinând autorităţilor locale şi 28 aparţinând Ministerului Sănătăţii, vor fi evaluate, cu posibilitatea de prelungire „dacă această prelungire nu afectează siguranţa pacientului”.

Reprezentant pacienţi: „Categoric nu le va închide nimeni”

Şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor afirmă că închiderea acestor spitale iese din discuţie, mai ales că mare parte din pacienţii români au acces cu dificultate la servicii medicale. În schimb, arată reprezentantul acestora, în fiecare spital din cele 100 ar trebui făcute şi anchete pentru a vedea ce a stat la baza neîndeplinirii măsurilor din planurile de conformare.

„Trebuie să fim realişti. Scopul pentru care s-au făcut standarde a fost să îmbunătăţim calitatea actului medical. O parte din standarde au fost uşor ridicate faţă de posibilităţile spitalului cu scopul de a motiva conducerea spitalului să obţină fonduri, să modernizeze spaţiile. Acum, spitalele vor trebui să vină cu un nou set de măsuri, pe termen scurt şi lung, dar categoric nu le va închide nimeni”, a precizat Vasile Barbu, adăugând că activitatea anumitor secţii, dacă se află în paragină, ar putea fi suspendată.

„Siguranţa pacienţilor este importantă, la fel cum este şi asigurarea cu servicii medicale a unei populaţii din ce în ce mai lipsită de servicii medicale prin migraţia pacienţilor”, a completat medicul Florin Buicu.

Paturi scoase din spitale

Însă dacă şansele ca cele 100 de spitale să fie închise sunt aproape de zero, vor exista totuşi modificări în structura unităţilor sanitare. Dacă în perioada 2014 - 2016 din cele peste 400 de spitale de stat, aflate atât în subordinea Ministetului Sănătăţii cât şi în cea a autorităţilor locale au fost scoase mii de paturi, transformarea lor va continua şi în 2017, doleanţa oficialilor fiind ca până în 2022 numărul de paturi destinat îngrijirii pacienţilor cu boli acute să fie redus treptat şi să nu depăşească 40 de paturi la mia de locuitori.

Aşa prevede planul naţional de paturi care se va aplica din 2017. Specialiştii sunt însă de părere că această transformare trebuie făcută ţinându-se cont de specificul bolilor pe regiuni, element prins deja într-o strategie publicată recent în Monitorul Oficial.

200 de oameni pe un pat

Ministerul Sănătăţii a asigurat în 2016 finanţarea publică pentru 119.579 de unităţi sanitare publice şi private, finanţare ce a fost făcută prin Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. În Bucureşti, de pildă, un pat de spital deserveşte 200 de locuitori în timp ce în judeţe precum Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi sau Tulcea, un pat de spital deserveşte 300 de locuitori.