Calvarul aşteptării în sălile de urgenţă din spitalele din România: „Dacă el, cu ochiul scos, poate să aştepte, să o facă şi copiii, că nu mor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sala de urgenţă din
spital: un spaţiu al umilinţelor şi al indiferenţei
Sala de urgenţă din spital: un spaţiu al umilinţelor şi al indiferenţei

În ultimele zile au fost relatate în spaţiul public mărturii ale unor oameni nevoiţi să aştepte cu orele la departamentele de urgenţă, asta incluzând copii şi vârstnici care au ajuns să doarmă sau să leşine în sălile de urgenţă. Cauzele acestui fenomen sunt multiple: de la birocraţia defectuoasă din sistemul sanitar şi până la deficitul de personal, în special în zona medicinei de familie, explică reprezentaţii pacienţilor din România.

Umilinţa este atotprezentă pe holurile de aşteptare ale spitalelor din România, susţin reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor. Afirmaţia dureroasă este confirmată de multiple cazuri semnalate doar în ultimele zile de copii şi vârstnici care au aşteptat ore în şir pentru a ajunge în faţa unui medic. Unii dintre ei au cedat la propriu, leşinând în sala de aşteptare. De ce se întâmplă una ca asta? Personalul şi celelalte resurse din sistemul sanitar sunt insuficiente, mai ales în zona medicinei de familie. De asemenea, se pune problema birocraţiei defectoase, din cauza căreia urgenţele pacienţilor nu sunt prioritizate eficient, asta însemnând că oameni cu probleme de sănătate mai mult sau mai puţin grave aşteaptă la aceeaşi coadă, mai explică militanţii pentru drepturile pacienţilor.

Nona Şerbănescu, de meserie manager cultural şi artist, a trecut şi ea printr-o experienţă  traumatizantă în sala de aşteptare pentru urgenţe a unui spital, după cum mărturiseşte printr-o postare pe Facebook. Zilele acestea, împreună cu băieţelui ei de doi ani, Serafim, a mers la Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice din Bucureşti. Cel mic are nevoie de o operaţie la ochi din cauză că suferă de salazion- formaţiune chistică şi inflamatoare la nivelul ochilor- ce poate fi înlăturată doar chirurgical.

Femeia spune că a stat ore în şir cu copilul în braţe pentru a intra la medic, ea având 6 hernii de disc, copilul acesteia cântărind 15 kilograme. ,,Suntem deja de două ore la coadă, rândul ne-ar veni peste probabil alte două ore. O femeie cu probleme psihice evidente face pipi pe ea în faţa uşii. Mi se spune şi mi se repetă că putem să mergem la Municipal sau la Budimex cu copiii, că e spital doar pentru adulţi. Serafim începe să plângă de foame şi de sete, de frică şi de plictiseală. Merg la două asistente din spate şi le spun frumos că am venit cu un copil odihnit şi calm care ar fi putut sta la consult dar că acum plânge şi e deja traumatizat. Gardianul şi cele două asistente vin să impună să pot intra. Adulţii de la coadă vociferează, îmi aruncă vorbe în băşcălie şi îmi zic deja cuvinte foarte urâte pentru că eu nu înţeleg că ei stau de la 8 dimineaţa la coadă”.

,,Dacă el, cu ochiul scos poate să aştepte, să o facă şi copiii, că nu mor”

Femeia mărturiseşte că nu doar ea a fost victimă a umilinţelor în sala de aşteptare venite atât din partea personalului medical, dar mai ales din partea celorlaţi pacienţi care îşi pierduseră şi răbdarea şi calmul de la cât au aşteptat. ,,Era o femeie cu un nou-născut înaintea mea. I-am spus să intre. Adulţii de la coadă nu au lăsat-o. M-am impus eu, să o lase pe ea să intre. Iese scandal mare. Iese doctoriţa, cere linişte. Vine gardianul. De ce vă certaţi? Nu lasă mama cu copil de o lună să intre. Gardianul spune clar că femeia trebuie să intre şi că au prioritate copiii”.

După aceea, oameniii din încăpere îi fac semn Nonei Şerbănescu să se uite la pacientul care are ochiul scos. ,,Îl văzusem şi eu încă de la ora 12:10, dar le spun că ar fi trebuit ca respectivul să intre demult. Păi nu, că nu-l lăsaseră nici pe el. Le citesc ce scrie pe uşa cabinetului, că urgenţele (şi se specifică acolo ce sunt urgenţe şi ce nu) intră în maximum 10 minute. De ce nu a intrat? Dânsul e o urgenţă, restul toţi nu sunteţi!!! Păi nu, să îi vină rândul! Vine răspunsul prompt din sală. Dacă el cu ochiul scos poate să aştepte şi nu face scandal aşa ca mine, să o facă şi copiii că nu mor! Doctoriţa iese iar să ne certe că facem gălăgie la uşa ei”, a mai povestit mama lui Serafim.

Cei doi au reuşit să intre într-un final la medic, însă doar pentru a li se confirma un diagnostic pe care îl ştiau deja. Doctorul le spune că băieţelul nu poate să facă operaţia de care are nevoie pentru a scăpa de chistul de la ochi din cauză că nu sunt medici, aceştia fiind în vacanţa dată guvernanţi de ,,Sfânta Maria”.

Poveşti cutremărătoare precum cea a Nonei Şerbănescu şi a băieţului ei se regăsesc la tot pasul în spitalele din România. La finalul săptămânii trecute, la Spitalul Judeţean din Piteşti o bătrână bolnavă şi-a aşteptat rândul la consultaţie până a leşinat. În momentul în care i s-a făcut rău, rudele au cerut ajutorul unei asistente, însă cadrul medical le-a întors spatele. Conducerea Spitalului Judeţean Piteşti spune că asistenta de la triaj va răspunde pentru atitudinea ei, în faţa unei comisii de etică.

,,Acest băiat doarme de două ore pe băncuţă, aşteptând să fie consultat”

Tot săptămâna trecută, la Spitalul de Copii din Braşov, la Unitatea de Primiri Urgenţe, un băieţel a fost fotografiat la miezul nopţii, dormind pe una dintre bănci. Imaginea postată pe Facebook era însoţită de mesajul: ,,Acest băiat doarme de două ore pe băncuţă, aşteptând să fie consultat. La ora 22:00 am ajuns la spital cu fiica mea, de un an şi patru luni. Când am intrat în spital acel copil era pe bancă şi dormea. M-am înregistrat. Până am intrat s-a făcut ora 12, iar la ora 12:30, când am plecat, acelaşi copil era pe aceeaşi bancă şi dormea", scrie un părinte, ajuns şi el la Urgenţe cu copilul cu care a stat cam tot atât la coadă.

Soluţia pentru eliminarea cozilor: cabinete suplimentare în spitale

Sociologii spun că una dintre principalele cauze ale supraaglomerării spitalelor este nemulţumirea cetăţenilor vizavi de medicii de familie, mai cu seamă de regimul în aceştia care lucrează. ,,Rolul medicului de familie începe să devină tot mai depreciat în societatea românească, iar asta pentru că el este doar un intermediar între pacient şi medicul specialist. Practic, el îţi oferă sfaturi pe care le poate da şi un farmacist. Nu este o diferenţă prea mare între aceştia. Mai este vorba şi despre faptul că aceste cabinete nu au o dotare extraordinară, adică sunt lucruri pe care şi oamenii obişnuiţi şi le pot achiziţiona şi folosi singuri acasă”, a explicat Alfred Bulai, sociolog.

Reprezentanţii pacienţilor din România spun că principala cauză a fenomenului este lipsa unui mecanism eficient de prioritizare a nevoilor pacienţilor, cât şi numărul insuficient de cabinete de familie. Concret, aceştia susţin că oamenii se înghesuie la urgenţă pentru că nu au de ales. De exemplu, dacă o persoană are nevoie de ajutor medical la o oră mai târzie, aceasta nu poate apela la medicul de familie întrucât el are program doar până după-amiază. La fel este şi în cazul oamenilor care au o urgenţă medicală, dar se află în alt oraş faţă de cel unde e înregistrat doctorul lor de familie. Cel mai grav este că sunt mulţi români care nici măcar nu sunt înscrişi la un astfel de medic, prin urmare apelează direct la un spital.

Pentru a mai uşura din povara spitalelor şi a nu mai supune pacienţii la un tratament jignitor, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, afirmă că sunt soluţii. Cea mai utilă ar fi înfiinţarea unor cabinete suplimentare unde să fie consultaţi şi trataţi pacienţii care se prezintă la urgenţă cu probleme mai puţin severe. Cât despre cei care se se află într-o stare critică, ei vor fi transportaţi direct către sala de urgenţe.

,,Trebuie introdus un compartiment medical suplimentar sau chiar două pentru spitalele mai solicitate, care să se numească << Cabinet de Medicină Generală>> pentru soluţionarea urgenţelor ce se încadrează în Cod verde, albastru sau alb. Astfel, pacientul care va fi încadrat într-unul dintre aceste coduri va fi dus la cabinet. Pacienţii care sunt etichetaţi sub Cod roşu sau galben vor fi îndreptaţi către medicul care se ocupă de urgenţa medicală”, a explicat pentru Adevărul, Vasile Barbu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite