Parcă totuşi de prea multă vreme ierarhii BOR se fac a nu băga de seamă că s-a adunat  un întreg sac de nereguli în rândul slujitorilor Bisericii, că BOR se situează încăpăţânat şi suveran  pe poziţii inflexibile, că refuză sistematic să se reformeze, să dialogheze în chip real cu cetăţenii, aşa cum ar trebui să o facă o Biserică ce se reclamă a fi una naţională, că îşi asumă atitudini autoritariste, totul sub pretextul apărării valorilor şi datinilor străbune.

Într-un editorial publicat pe „adevarul.ro“ la data de 30 septembrie 2017 făceam apel la studiul intitulat „Secularizarea, un decalaj religios al societăţii noastre“ (Mirel Bănică şi Vintilă Mihăilescu) publicat în cartea „De ce este România astfel? Avatarurile excepţionalismului românesc“ (Editura Polirom, Iaşi, 2017). Conform celor doi autori, relaţia dintre Biserică şi enoriaşi a început să sufere iar fisuri cu începere din anul 2000. Aceasta după ce abia se atenuaseră fisurile intervenite după decembrie 1989.

BOR, Sfântului Sinod şi începând cu toamna anului 2007 şi noului Patriarh, ÎPS Daniel, li s-au adus în spaţiul public acuzaţii din ce în ce mai serioase. Mirel Bănică şi Vintilă Mihăilescu enumeră în studiul lor o seamă dintre ele. Cum ar fi neadaptarea generală la valorile occidentale, fundamentalismul, tradiţionalismul, paternalismul, lipsa de implicare în problemele sociale ale enoriaşilor, de unde şi lozinca „Vrem spitale, nu catedrale!“, mercantilismul.

Un moment de mare criză în relaţia dintre ierarhi şi enoriaşi l-a reprezentat momentul octombrie-noiembrie 2015, îndată după incendiul din clubul Colectiv, „când au murit la propriu copii, iar BOR a refuzat şi nu a fost capabilă să stea la căpătâiul lor ca părinte spiritual“.

Atunci, spun autorii studiului sus-menţionat, în acel mai 1968 românesc în miniatură, s-a produs o ruptură mult mai profundă, „amplificată simbolic de o imagine care s-a aşezat în imaginarul colectiv: în timp ce toată lumea vorbea despre îngerii de la Colectiv, unii părinţi şi câţiva preoţi s-au referit la victimele tragediei în termeni de satanism. Excepţii, desigur, dar cu o putere de impact uriaşă“. Însuşi patriarhul Daniel a făcut o greşeală imensă pe data de 3 noiembrie 2015 când, asaltat de presă, după ce a luat parte la înmormântarea uneia dintre victime a avut o ieşire nervoasă „. Haideţi să nu mai judecăm, numai să ne rugăm! ... Nu mai judecăm. Am spus să nu mai judecăm pe nimeni, numai să ne rugăm. Dacă vin preoţii de ce vin, dacă nu vin preoţii, de ce nu vin. Asta e atitudine ostilă faţă de Biserică. Nu învăţaţi dumneavoastră Biserica ce rol are ea! Învăţaţi mai bine credinţa ortodoxă! Să vină lumea la Biserică, nu la club. Acolo au murit, dar noi ne rugăm în Biserică“.

Lunile verii anului 2017 au fost dintre cele mai fierbinţi pentru BOR. Scandalurile succesive din jurul fostului preot Cristian Pomohaci şi, mai ales, cele legate de fostul episcop Corneliu Bârlădeanu au pus la grea încercare BOR. Cristian Pomohaci a demisionat, iar Corneliu Bârlădeanu a devenit monah, însă Sfântul Sinod a amânat să analizeze cu adevărat, în profunzime şi în toată complexitatea ei situaţia, preferând să acuze presa că ar fi recurs la exagerări menite să discrediteze Biserica strămoşească. S-a spus atunci că la mijloc ar fi vorba doar despre o amânare al cărei rol ar fi acela de a permite sărbătorirea în tihnă şi pace a celor zece ani care s-au scurs de la întronizarea patriarhului Daniel.

Au trecut de atunci, de la respective sărbătoare, mai bine de şapte luni şi nu s-a întâmplat nimic care să ne arate că Biserica ar fi pregătită pentru necesarul examen critic. Dimpotrivă, au ieşit la iveală alte şi alte fapte legate de operaţiuni comerciale nu tocmai ortodoxe, dacă nu dubioase de-a dreptul, legate de botezuri, nunţi şi înmormântări. Unde mai pui felul în care aliindu-se cu partidele aflate la guvernare, cântându-le în strună, elogiindu-le deşănţat conducătorii ori sprijinindu-le electoral pe faţă BOR fie că primeşte fonduri imense în vederea unor construcţii faraonice neprioritare, fie nu plăteşte impozite, fie face evaziune fiscală nemascată.

Cea mai recentă luare de poziţie mai mult decât controversată este aceea de felul în care BOR priveşte Referendumul în vederea modificării Constituţiei vizând redefinirea căsătoriei. Acestuia asociindu-se legalizarea parteneriatului civil, ambele manipulate politic de domnii Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu. Prevăzut să aibă loc în luna mai,

Referendumul pare să se dovedească încă de pe acum  o cheltuială însemnată inutilă. Un lux pentru o ţară care se confruntă cu probleme financiare din ce în ce mai pronunţate, cu un deficit bugetar în creştere care îi afectează direct pe toţi cetăţenii României. Legalizarea parteneriatului civil faţă de care şi-a anunţat refuzul BOR reprezintă o acţiune firească şi nu se limitează aşa cum în mod fals se lasă a se crede la interesele cuplurilor de acelaşi sex. Şi nu aceasta ar trebui să fie problema BOR.

Tradiţională sau nu, familia românească începe să aibă tot mai serioase probleme de supravieţuire. La ele ar trebui să se gândească BOR cu prioritate. Dar şi la felul în care şi-ar putea face curăţenie în propria ogradă. Săptămâna Mare reprezintă un bun prilej pentru reflecţie. BOR are nevoie de gând bun, de înţelepciune şi de smerenie.

Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro