Autorităţile fug de răspundere. Cui îi e frică să bage Bucureştiul în carantină?
0
Sistemul medical este copleşit de numărul mare de infectări cu virusul SARS-CoV-2, fapt care se va vedea încă de săptămâna aceasta în numărul de internări la Terapie Intensivă, consideră biostatisticianul Octavian Jurma. Asta în timp ce o reacţie fermă a autorităţilor pentru a ţine sub control răspândirea virusului se lasă aşteptată, chiar dacă în fiecare săptămână noile infectări cresc cu 20%.
De neînţeles este de ce, la aceleaşi rate de infectare, autorităţile impun carantina în Timiş sau Ilfov, dar nu şi în Capitală.
Cercetătorul Octavian Jurma a pus la dispoziţia „Adevărul” un grafic care arată că numărul de pacienţi în stare gravă este în prezent mai mare decât cel înregistrat în vârful valului 2.
O şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) în care se vor discuta noi restricţii ce ar trebui luate în Capitală este aşteptată abia joi, la trei zile de la momentul în care municipiul Bucureşti a intrat în scenariul roşu cu peste 6 infectări la mia de locuitori şi ar fi trebuit să intre în carantină. Mai exact, ieri a fost înregistrată o incidenţă de 6,37 la mie.
Un scenariu dezbătut este ca în localităţile care au o rată de incidenţă de peste 6 la mie, magazinele să se închidă în zilele lucrătoare la ora 18.00, faţă de ora 21.00, cum e în prezent. În weekend, unităţile comerciale ar putea fi deschise până la ora 16.00. Autorităţile vor dezbate şi posibilitatea ca restricţia de circulaţie pe timp de noapte să înceapă seara, de la ora 20.00, faţă de ora 22.00, cum e în prezent.
Reflexul autorităţilor: fuga de răspundere
6.136 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore. În acelaşi timp, au murit 137 de pacienţi, iar un număr de 1.351 de persoane sunt internate la ATI. În ultimele 24 de ore au fost prelucrate 28.363 de teste RT-PCR şi 11.878 de teste rapide antigen. Judeţul Ilfov este pe primul loc în topul incidenţei, cu 7,86 de infectări la mia de locuitori, iar Bucureştiul a ajuns la o incidenţă de 6,37 ‰. Alte 10 judeţe sunt în scenariul roşu: Timiş (6,13 ‰), Cluj (5,2 ‰), Braşov (4,8 ‰), Hunedoara (4,2 ‰), Constanţa (3,7 ‰), Alba (3,4‰), Sălaj (3,3‰), Giurgiu (3,1‰), Sibiu (3,04 ‰), Arad (3,0 ‰).
Cercetătorul Octavian Jurma e de părere că există o explicaţie pentru reacţia întârziată a autorităţilor, în condiţiile în care fiecare săptămână înseamnă 20% mai multe cazuri.
„Răspunsul e simplu: se fuge de răspundere. Nu am nicio îndoială că în momentul în care eşti în faţa unor decizii atât de dificile, lumea încearcă să le amâne, e un reflex pe care îl au autorităţile. Asta este foarte păgubos în pandemie. În medicină, cu cât iei o măsură mai rapid, mai aproape de debutul bolii, cu atât e mai eficientă. Cu cât o amâni, cu atât e mai puţin eficientă. Dar măsura e aceeaşi, nu se schimbă necesitatea măsurii, doar pentru că o amâni”, a declarat Octavian Jurma.
Creştere dramatică a internărilor la ATI
Biostatisticianul spune că numărul cazurilor de pacienţi în stare gravă care au nevoie de terapie intensivă (ATI) a depăşit în prezent vârful din valul 2, atins în prima jumătate a lunii decembrie.
„Din păcate, de săptămâna asta o să se vadă faptul că sistemul medical este copleşit, în sensul că începem să trimitem pacienţi în alte judeţe. Rata de creştere a numărului de cazuri la ATI în spitale este mai rapidă este decât cea din valul 2. Curba cu privire la cazurile ATI e mai abruptă. Asta înseamnă că noi, la o incidenţă mai scăzută, avem de-a face cu o situaţie mai gravă. Pur şi simplu, tulpina asta e mai periculoasă şi suntem abia în a 5-a săptămână de creştere din cele 10 la care ne aşteptăm. Partea dramatică este că şi dacă luăm măsuri astăzi, efectele lor se vor vedea peste 2 săptămâni. Ce vedem noi acum este ce s-a întâmplat în urmă cu 2-3 săptămâni. Decesele care au început să crească sunt cazuri de acum câteva săptămâni”, a declarat Octavian Jurma.
Noile măsuri, cu impact nesemnificativ
Întrebat cum vede scenariile luate în calcul de autorităţi – prelungirea carantinei de noapte în weekend şi limitarea programului de funcţionare a magazinelor –, Octavian Jurma a arătat că impactul acestora va fi nesemnificativ.
„Cea mai mare problemă a noastră este că acest val – care produce deja efecte mult mai grave decât valul 2 – este în pofita acestor măsuri care au rămas în vigoare. De aceea, discuţiile acestea de limitare sunt de mult depăşite, ele ar fi fost utile la sfârşitul valului 2 ca să ne ajute să continuăm scăderea de la 2.500 de cazuri. (…) Valul 3 e ca şi o armă îmbunătăţită pusă pe front. Armura te păzea de săgeţi, dar acum inamicul a venit cu gloanţe. Măsurile sunt – păstrând metafora asta – precum o cască: ajută pe front, dar nu îţi permite să stai expus. Ele vor avea un impact asupra ratei de infectare, însă în faza acesta de creştere accelerată este greu de crezut că vor putea să oprească infecţiile”, a declarat Jurma.
Cercetătorul e de părere că dacă măsurile par rezonabile, înseamnă că ele sunt insuficiente pentru a stopa o creştere accelerată a infectărilor.
„E una dintre legile pe care eu le văd inviolabile. În general, în ţările care iau măsuri eficiente, acestea par exagerate în raport cu situaţia epidemiologică, pentru că aceste măsuri se iau anticipând unde va fi pandemia peste 2-3 săptămâni. Deci, ele trebuie să fie adecvate la situaţia din viitor. Asta înseamnă că sunt nepopulare, pentru că populaţia nu vede alea 8.000 de cazuri pe care le vezi tu”, a declarat Octavian Jurma.
Cum au reacţionat autorităţile anul trecut
Biostatisticianul spune că cea mai înspăimântătoare caracteristică a valului 3 este că a debutat pe valul 2.
„Noi, în vară (din iunie până în august), am avut o creştere accelerată la fel de importantă precum cea din toamnă, dar nu se vede că acest lucru e mascat de creşterea uriaşă din toamnă. Au fost 11 săptămâni de creştere de 20-30%, care ne-au dus de la 100 şi ceva de cazuri pe zi la 1.200. Aia a fost o creştere foarte importantă, doar că acum numerele alea ni se par mici. Atunci ne panicam: vai de mine, o să ajungem la 800 de cazuri pe zi, ce ne facem când ajungem la 2.500 pe zi? Acum, la 2.500 ar fi relaxare generală. Atunci se punea problema că e nevoie de carantină generală, pentru că ştiam că la 2.500 de cazuri pe zi se ocupă numărul de paturi la ATI. Când te uiţi la valul 2, care a început la sfârşitul lui septembrie, el a plecat de la un platou, pentru că în vară nu s-a luat nicio limitare a numărului de infectări. Măsurile din noiembrie s-au luat exact la finalul acestei perioade de 11 săptămâni, s-au luat în platou. E important să subliniem aici că acele măsuri au fost măsuri naţionale, al căror efect s-a văzut abia după 2 săptămâni”, a explicat Octavian Jurma.
Piedone a instituit restricţii în Sectorul 5
Până la o decizie a CNSU, autorităţile din Sectorul 5 al Capitalei au luat hotărârea ca mall-urile, hypermarketurile, terasele, service-urile auto şi spălătoriile se vor închide la ora 19.00, în timpul săptămânii, şi la ora 15.00, în weekend. În Sectorul 5, începînd de astăzi, pieţele vor funcţiona de la ora 7.00 la ora 17.00. De asemenea, accesul în parcuri va fi permis de luni până duminică între orele 7.00-19.00. Doar farmaciile şi cabinetele veterinare vor funcţiona ca şi până acum.
.
Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a precizat că decizia primăriei de sector este analizată sub aspectul legalităţii.
„Astfel de decizii se iau de către Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, nu de către primărie. Verificăm legalitatea unei astfel de hotărâri, se face o analiză de legalitate. Astfel de demersuri creează confuzie”, a declarat Alin Stoica, după ce a aflat despre decizia lui Cristian Popescu Piedone.
Bulai: Incoerenţa autorităţilor irită cetăţenii
Sociologul Alfred Bulai susţine că incoerenţa în măsurile anti-COVID-19 demonstrată de autorităţi poate avea urmări neprevăzute.
„Nici ei nu prea mai ştiu ce măsuri să adopte. Mai copiază de prin alte ţări, dar asta nu înseamnă că vorbim de măsuri neapărat bune. Există o incoerenţă a măsurilor şi o proastă comunicare a acestora. Situaţia pare oarecum scăpată de sub control. Totul formează o perdea de necredibilitate a autorităţilor în faţa cetăţenilor care s-au cam săturat de măsuri haotice, nepredictibile. Între partea economică şi situaţia epidemiologică ne schimbăm deciziile de la o săptămână la alta, ajungem în situaţii care frizează penibilul, iar această realitate irită oamenii care oricum au obosit după peste un an de pandemie”, a precizat Alfred Bulai pentru „Adevărul”.
Reacţia sociologului vine ca urmare a lipsei de consecvenţă a autorităţilor de a dispune măsuri similare în toate zonele în care s-ar impune carantina.
De exemplu, la Timişoara şi în zonele limitrofe municipiului sau în Ilfov a fost impusă carantina când incidenţa a trecut de 6 la mie, iar în condiţii epidemiologice asemănătoare, în Bucureşti nu se doreşte impunerea unei restricţii similare pentru că economia Capitalei este vitală pentru PIB. Explicaţia vine de la prefectul Alin Stoica.
„Situaţiile sunt diferite. Bucureştiul, dacă este să judecăm, are cam 25% din economia naţională, mare parte din populaţie, este o aglomerare urbană destul de mare, trebuie luate în considerare toate aceste elemente în momentul în care se impun măsuri, ca să ştim dacă acele măsuri sunt sau nu eficiente”, a spus prefectul Capitalei.
În acest moment, mai sunt doar cinci judeţe în scenariul verde, cu o rată a infectărilor sub 1,5/1.000: Buzău, Harghita, Suceava, Vaslui şi Vrancea.
Carantina în Timişoara, prelungită
Prefectul judeţului Timiş, Nemeth Zoltan, a anunţat, miercuri, prelungirea cu şapte zile a carantinei pentru municipiul Timişoara şi cele patru comune limitrofe care au fost sub aceeaşi măsură din data de 8 martie. Decizia a fost luată în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Timiş, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică Timiş.
Se încarcă comentariile...
