ANALIZĂ Câţi bani pierde statul român cu medicii care pleacă în străinătate

Exodul medicilor a produs un mare gol în bugetul României FOTO Shutterstock

600 de milioane de euro este suma pe care România a cheltuit-o în ultimii zece ani cu pregătirea medicilor şi asistenţilor medicali care profesează acum peste hotare. Bani pierduţi, spun la unison cei din sistem, care atrag atenţia că nu doar statul român are de pierdut pe termen lung, ci mai cu seamă pacienţii, privaţi de un act medical de calitate.

Asta pentru că, spre deosebire de anii precedenţi, medicii specialişti sunt cei care pleacă pe capete, şi nu medicii tineri. Aceştia din urmă preferă să se pregătească pe banii statului şi optează pentru munca în străinătate după ce câştigă experienţă într-o anumită specialitate. În tot acest timp, statul nu are pârghiile şi nici capacitatea necesare pentru a reţine personalul medical în unităţile sanitare de la noi.

„În 2013 a plecat aproape o generaţie de medici, vorbim de 2.900 de persoane, ceea ce este anormal. Sunt sate în România în care nu există niciun doctor, iar acest fenomen se perpetuează. Dacă în primii ani de exod plecau tinerii, situaţia s-a inversat. Acum pleacă doctorii cu multă experienţă, iar câştigul ţărilor vest-europene este şi mai mare, în condiţiile în care, spre exemplu, un specialist în chirurgie este format abia la 40-45 de ani”, a declarat, pentru „Adevărul”, profesorul Florian Popa, chirurg la Spitalul Sfântul Pantelimon şi vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Senat.
 
În opinia medicului, cei care vin să profeseze în România din ţările vecine sunt puţini la număr. „În niciun caz nu compensează pierderile. Migraţia este impusă nu atât de bazele tehnologice cât de venituri. La noi încă există impresia greşită că între 5.000 de euro şi 4.000 de lei, cât ia un specialist român, nu e nicio diferenţă”, a completat Florian Popa.

Cel puţin 15 ani, statul plăteşte toată pregătirea medicului

Ungaria şi Slovacia, două ţări europene care se confruntă cu probleme similare, au implementat sisteme prin care medicii sunt obligaţi, prin contract, să profeseze un număr de ani în ţara unde s-au pregătit. În România nici nu poate fi vorba de aşa ceva, spune şi Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti.

„Nu ne permite legislaţia să adoptăm astfel de măsuri. Statul nu are nicio pârghie prin care să îi reţină pe aceşti profesionişti. Rezidenţiatul pe post este, însă, o soluţie. Concret, un medic care dă rezidenţiat pe post, este obligat să lucreze în spitalul respectiv câţiva ani după finalizarea celor cinci sau şase ani. Din acest punct de vedere, vorbim de o schimbare de paradigmă”, a explicat, pentru „Adevărul”, academicianul Ioanel Sinescu.

Chirurgul mai arată însă că statele europene au ajuns la o saturaţie de medici străini şi, prin urmare, locurile oferite personalului de la noi s-au diminuat în ultimii doi ani.

„Plecarea unui specialist înseamnă cel puţin 15 ani în care statul plăteşte totul. Ideal ar fi să putem schimba legislaţia şi să pretindem un soi de recompensă de la ţările care beneficiază de pe urma specialiştilor noştri. În final, pacienţii sunt cei care au de suferit pentru că nu toţi cei care rămân în România sunt şi cei mai buni, din păcate”, a conchis rectorul univerităţii bucureştene.

2.500 de asistente vor să plece anual din ţară

Cele 600 de milioane de euro pierdute de România în ultimii ani nu înseamnă doar pregătirea medicilor. Asistentele medicale pleacă şi ele, deşi exodul în rândul acestora nu este atât de masiv. Anual, 2.500 de asistente solicită documentele necesare pentru a putea profesa în spitalele din străinătate.

„Partea bună este că se şi întorc. Sunt mulţi factori care le determină să plece. Nu doar banii contează, ci şi faptul că sunt puţine şi ajung să facă uneori şi muncă de secretariat. Uneori, au şi atribuţii de medic. În occident, programul este mai relaxat”, a precizat şi Mircea Timofte, preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR).

Absolvenţii de medicină îşi aleg viitorul

Peste 2.500 de tineri au dat rezidenţiatul în Bucureşti deşi au avut la dispoziţie doar 1.600 de posturi şi locuri. Cei care au promovat examenul îşi vor alege mâine specialitatea în care se vor pregăti. „Mai mult de o treime nu au reuşit să prindă post sau loc. Aceştia vor trebui să susţină examenul din nou”, a spus Ioanel Sinescu, adăugând că şi în acest an grilele de examen au fost contestate de unii candidaţi.

Pe aceeaşi temă:

Neurologul care a renunţat la România pentru a face medicină de vârf în Germania: „Nu mă mai gândesc la ce pun mâine pe masă!”

România este principalul „furnizor” de doctori pentru Germania, destinaţie preferată de tinerii absolvenţi de medicină sau de medicii rezidenţi aflaţi la începutul carierei. Însă nu doar aceştia îşi croiesc drum spre spitalele nemţeşti, unde se face medicină de vârf, ci şi specialiştii, aşa cum e cazul neurologului George Crivac, care a părăsit România în urmă cu trei ani, în ciuda faptului că avea deja un rezidenţiat făcut aici.

De ce pleacă medicii din România

Doctoriţa Felicia Buruiană (36 de ani) lucrează la Watford General Hospital din Marea Britanie. Ea a părăsit ţara pentru că, deşi era medic rezident şi cadru didactic, avea un salariu de 600 de lei. Potrivit sondajului INSCOP Research, 58,7% din români cred că personalul medical alege să profeseze în străinătate din cauza lefurilor ridicole.

Medicii români pleacă pe capete din ţară. Doar în 2013, 3.000 de doctori au ales să profeseze în alte state europene

Doar la nivelul anului 2013, aproape 3.000 de medici români au solicitat Colegiului Medicilor din România certificatele profesionale curente, documentul necesar pentru a putea profesa în spitalele din străinătate.

Nu doar medicii pleacă din România. Peste 20.000 de asistenţi medicali au părăsit ţara în ultimii cinci ani

Nu doar medicii au plecat în masă din sistemul de sănătate românesc în ultimii ani. Exodul se simte şi în rândul asistenţilor medicali, atraşi de salariile mult mai mari pe care le pot obţine în celelalte state ale Uniunii Europene. România a pierdut nu mai puţin de 23.000 de asistenţi medicali în cinci ani, potrivit statisticilor Institutului Naţional de Statistică (INS).