20 de milioane de lei pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut
0Un număr de 15 unităţi medicale destinate tratamentului pentru infarct de miocard (AP-IMA) vor beneficia de 20 de milioane de lei pentru achiziţia de medicamente şi materiale sanitare. Anunţul a fost făcut de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care a a adăugat că aproape 160 de milioane de lei vor fi direcţionate către secţiile de Anestezie-Terapie Intensivă (ATI) din 79 de spitale.
„Acest program, ca şi cel pentru ATI, erau încă de la începutul anului aprobate de comisiile de specialitate şi exista şi prevederea bugetară necesară, dar nu au fost demarate. Acum, pacienţii diagnosticaţi cu infarct miocardic acut vor avea la dispoziţie materiale sanitare necesare pentru instalarea stenturilor în centrele de specialitate”, a declarat Nicolae Bănicioiu.
Până în prezent, sumele necesare pentru tratarea urgenţelor erau asigurate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Ministrul a precizat că cele două acţiuni prioritare, pentru unităţi sanitare care derulează AP-IMA şi ATI, fac parte dintr-un program mai amplu al Ministerului Sănătăţii, prin care instituţia doreşte realizarea unui obiectiv strategic pentru sănătatea pacienţilor din România: un Sistem Naţional Integrat de management al marilor urgenţe, pre şi intra-spitalicesc.
În cadrul acestei strategii vor fi realizate acţiuni similare pentru un pacienţii cu traumă si accident vascular cerebral, dar şi pentru cei cu risc de moarte subită.
Fonduri suplimentare şi pentru serviciul de ambulanţă
Tot marţi, Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat că Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI) va primi la rectificare fonduri suplimentare pentru creşterea numărului de posturi, deficitul de personal fiind de peste 40%.
„Ştiu problemele cu care se confruntă, ştiu că deficitul de personal este de peste 40 la sută faţă de normativ. Acest deficit nu este de ieri, de azi, ci de ani de zile. Cu toate acestea, în perioadele grele, cu evenimente grave sau de sărbători, în pofida deficitului de personal, activitatea se desfăşoară perfect. Oamenii renunţă la libere, la concedii şi vin la serviciu. Îi felicit din tot sufletul şi le mulţumesc pentru efort”, a precizat ministrul Bănicioiu după ce a vizitat Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov.
Citeşte şi:
Cum să faci diferenţa între stres şi anxietate
Cu toţii am suferit de stres la un moment dat, fie că a fost vorba de un termen limită la serviciu, un conflict în familie sau o decizie importantă de luat. Mai există şi anxietatea, adică frica aceea care îţi strânge pieptul şi care pare fără sfârşit. Stresul şi anxietatea împărtăşesc multe dintre simptomele fizice.
Copii născuţi prin cezariană şi cei care n-au fost alăptaţi la sân sunt mai predispuşi la bolile inflamatorii intestinale, o patologie frecventă în rândul populaţiei tinere. Specialiştii atrag atenţia că factorii de mediu, cum ar fi stresul şi dieta joacă un rol important în apariţia bolii. De obicei, persoanele afectate trăiesc la oraş, sunt competitive şi, de cele mai multe ori, amână vizita la medicul specialist.
7 semne că ar fi bine să mergi la un psiholog
Cu toţii trecem prin perioade de stres, de tristeţe, durere sau conflicte. Însă atunci când te afli în aceste stări îţi este greu să îţi dai seama dacă ai într-adevăr nevoie să consulţi un specialist sau vei reuşi să depăşeşti singur acest moment.
Ce nu ar trebui să le spunem persoanelor care suferă de anxietate
Stresul de la serviciu, problemele financiare sau emotivitatea crescută înaintea unui examen ne pot da un sentiment de insecuritate şi de nelinişte. Totuşi, când efectele negative ale stresului se răsfrâng sub forma unor simptome fizice şi nu dispar, la baza lor poate sta anxietatea, o tulburare care se regăseşte la circa 15 % din populaţia globului.
Se încarcă comentariile...
