Vitezele Europei. România pe marginea drumului?

Preşedintele Comisiei Europene vorbeşte tot mai mult despre Europa cu mai multe viteze

Brexit-ul pune Europa în situaţia de a se reforma sau de a nu mai fi deloc. După activarea Articolului 50 de către guvernul Theresa May, vor începe negocieri  incredibil de dificile pentru a se stabili termenii despărţirii. Atunci se va vedea şi cine  va plati enormele cheltuieli aferente, deocamdată suma vehiculată a fi trecută în contul Marii Britanii  ar fi de 50-60 de miliarde de euro.

După care va începe un alt proces complicat privind viitoarea relaţie a Marii Britanii cu Uniunea Europeană.

Simultan, a început şi procesul de reformă a Uniunii Europene. Brexit-ul a arătat liderilor continentali că trebuie să facă o reformă serioasă, dacă nu vor să vadă şi pe alţii luând exemplul de la britanici.

Problema numărul unu pentru viabilitatea Uniunii Europene nu mai este nici migraţia, nici controlul frontierelor, nici diferenţele Nord-Sud sau Est-Vest. Mai periculoasă decât toate acestea la un loc, este ascensiunea mişcărilor populist-extremiste conduse de politicieni care pentru a ajunge la putere sunt gata să arunce la gunoi pacea şi prosperitatea continentului.

În faţa unei asemenea concurenţe, politicienii tradiţionali preiau la rândul lor mesajele populiste şi îşi mint în faţă electoratul. Nu puţini se întorc acasă de la Bruxelles cu sloganul că Europa a făcut, Europa i-a obligat, deşi ei nu au avut nicio obiecţie la reuniunile la care respectivele hotărâri s-au adoptat.

Soluţia anunţată foarte clar de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este radicală, dar are logica ei. Europa nu mai vrea să fie calul de bătaie al politicienilor laşi. Cine vrea să rămână, rămâne. Cine vrea să dea vina pe Europa pentru tot ceea ce nu este în stare să facă acasă, nu este obligat să joace în horă. Poate să stea pe margine şi să comenteze. Europa Unită nu va mai fi la fel pentru toţi. Ca să supravieţuiască este nevoie de mai multă  integrare, dar nu cu forţa. Cui nu-i convine să stea afară.

Pentru România, ideea unei Europe cu mai multe viteze este un adevărat coşmar. Nu suntem în Schengen, nu suntem în zona euro, locul nostru nu poate fi decât la periferie, în cercul exterior. Zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, ne-am preocupat doar de luptele politice interne şi am ratat ambele obiective.

Acum, există tendinţa, de a sta pe marginea drumului şi de a ne plânge de milă. Ne vom uita la drobul de sare şi vom spune că alţii sunt răi şi n-am avut noroc pe lume.

Dar, dacă este vital pentru România să avem o Europă cât mai integrată, de ce să nu ne pregătim pentru discuţiile care vor veni? Avem patru milioane de cetăţeni români care s-au stabilit permanent sau lucrează sezonier în străinătate. Economia României este profund integrată pieţei europene. Bugetul naţional, iată, depinde direct de absorbţia fondurilor europene. Iar asigurarea securităţii naţionale nu poate fi gândită în afara spaţiului euro-atlantic.

Dacă se merge spre Europa cu mai multe viteze trebuie să fim pregătiţi. A nu avea nicio viziune, în momente decisive nu este de acceptat. În noul context european, poziţionarea unei ţări de mărimea României va conta foarte mult, iar a rămâne pe margine, pentru a vedea ceea ce se întâmplă, nu este o opţiune pentru România.