Uneperiştii trădează

„UNPR-ul nu trădează !” spunea vara trecută, când era cât pe-aici să ajungă prim-ministru, oricui avea timp şi răbdare să-l asculte, cu pieptul bombat, pe un ton solemn şi marţial de general de operetă, fostul vicepremier Gabriel Oprea.

Deşi se pare că şi „trădarea” şi laşitatea lui ca şi incapacitatea de a-şi asuma greşelile pe care trebuie azi să le deconteze în faţa procurorilor DNA au contribuit la demisia d-lui Victor Ponta şi a guvernului condus de acesta.

„UNPR-ul nu trădează !” repeta cu glasu-i peltic pe la felurite televiziuni şi „loterista” Liliana Mincă, intrată cu ceva vreme în urmă la realimentare politică în ograda generalului. Beneficiind în consecinţe de depozitele de carburant şi de imoralitate ale acestuia. Asta după ce, în prealabil, aceeaşi doamnă Mincă a trădat, în nume personal, fireşte, mai întâi Partidul Conservator şi pe urmă Partidul Poporului „Dan Diaconescu” (PPDD), cel din care se alesese între timp praful şi pulberea. Din cauza problemelor penale ale „patronului”, probleme atât de grave încât i-au adus acestuia ani grei de puşcărie.

Cum istoria dă semne că se repetă şi cum e foarte posibil ca şi „patronului” uneperist Gabriel Oprea să trebuiască să i se rezerve foarte curând o „cuşetă” în Beciul Domnesc, doamna Mincă şi-a luat deja ceea ce domnia-sa crede a fi măsuri de prevedere. În consecinţă, a anticipat sezonul de intermercato politic, aşa că a furat startul, că doar nu sportivitatea e cea care îi dă dureri de cap fostei şefe a Loteriei române. Drept pentru care, împreună cu alţi cinci colegi de partid, oameni care răspund la numele de Ştefan Dalca, Adrian Diaconu, Liviu Codârlă, Ion Pârgaru şi Tudor Ciuhodaru, a trecut fraudulos frontiera şi a cerşit statut de azilant la PSD.

Se prea poate ca şi dl. Ciuhodaru, medic de profesie, să fi înţeles mai devreme decât alţii şi chiar să nu fi ţinut înţelesu-i doar pentru sine, că zilele UNPR-ul sunt numărate. Că generalul Onţanu, desemnat de fostul şef drept lider tranzitoriu şi cu mandat limitat, în fruntea UNPR, dar oricum la fel de acoperit de glorie şi de doctorate suspecte de plagiat precum predecesorul său, nici nu vrea, nici nu poate face faţă misiunii. Şi că hemoragia uneperistă va fi atât de mare încât la Congresul al cărui rol ar fi acela de a-l alege drept preşedinte cu acte în regulă pe agricultorul Valeriu Steriu e foarte posibil să nu mai fie în sală decât domnul Steriu.

„Banda celor şase”, căreia în orice moment s-ar putea să i se asocieze alţi şi alţi parlamentari din totalul celor 42 pe care i-a avut până mai ieri UNPR, speră, fără doar şi poate, că dl. Liviu Dragnea şi alţi lideri pesedişti le vor înţelege sacrificiul, li-l vor aprecia şi îl vor recompensa cu locuri eligibile pe listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare din toamnă. 

Socotelile doamnei Mincă&comp s-ar putea dovedi foarte curând greşite. Fiindcă, deşi nici nu ne putem gândi că măcar unui singur decident politic îi trece prin cap să pună în practică rezultatele referendumului din vremea când preşedinte era dl. Traian Băsescu, referendum de pe urma căruia ar trebui să avem din decembrie Parlament unicameral şi o reducere drastică a numărului de aleşi, în 2017 tabăra acestora oricum va fi mai mică cu vreo sută cincizeci.

Or, e greu de crezut că, în astfel de condiţii, dl. Dragnea şi apropiaţii săi vor risca revolte în teritoriu şi răzmeriţe la centru, doar pentru a le da doamnei Liliana Mincă, doctorului Ciuhodaru şi tovarăşilor lor de traseism politic satisfacţie şi câte un nou mandat de patru ani.

Nimeni, nimeni decât cei şase şi familiile lor, nu le va plânge transfugilor politici de acum trista soartă. Ba dimpotrivă. În cazul în care ei, dar şi alţii ca ei, vor rămâne „fără coledzi” şi cu buzele umflate, am putea desluşi mici semne de însănătoşire a vieţii politice româneşti. Cea care prea adesea a agreat şi trădarea, şi trădătorii.