A spune, cum face Friedman (AICI), că Ungaria are vreun drept asupra teritoriilor dobândite prin jaf (lucruri despre care noi, victimele, nu vorbim dintr-o bunătate rău înţeleasă) este ca şi cum le-ai da dreptul hoţilor să reclame bunurile pe care le-au furat şi pe care proprietarii de drept şi le-au recăpătat cu greu. Chiar aşa, de ce nu ar avea dreptul toţi hoţii din lume, fie ei persoane fizice sau actori statali/instituţionali, după ce şi-au pierdut jecmăneala, să ceară restituirea lucrurilor, bunurilor sau teritoriilor furate şi pe care le-au pierdut în favoarea celor care le deţineau de drept. Unde mai sunt drepturile hoţilor? Ungaria are tot dreptul la teritoriile pe care le-a luat cu forţa, dacă mergem pe această argumentaţie. Să restabilim adevărul: Trianonul este punctul de cotitură în care foştii proprietari au primit, după ce au plătit preţ de sânge, dreptul ca ţara pe care o locuiau cu mult dinainte de apariţia hunilor să fie recunoscută ca fiind a lor.

Nu, nu le vom da politicienilor maghiari hoţi şi Ungariei jefuitoare şi ucigaşe de români ceea ce am redobândit cu sacrificiu pentru că era al nostru şi aşa va şi rămâne!

Aşa încât orice legătură s-ar face între Transilvania României şi Scoţia, Catalunia sau mai ştiu eu ce provincie este şi neavenită, şi profund eronată. Scoţienii sunt cei care au luptat secole de-a rândul pentru independenţa faţă de coroana britanică, aşa încât situaţia lor seamănă mai mult cu cea a românilor subjugaţi de coroana Ungariei. Maghiarii nu au cum să se dea victime în acest proces, pentru că în România din partea transilvană românii, locuitorii de drept, erau o ”minoritate” tolerată, deşi erau majoritari şi mai vechi decât existenţa însăşi a triburilor hunice.

Iată de ce UDMR joacă periculos atunci când vine cu autonomii teritoriale în acestă epocă de confuzie şi separatism. Dar ştie bine ce face şi pe ce se bazează. Numai statul român doarme în papuci, iar UDMR este ţinut la guvernare în ciuda războiului pe care l-a declarat României. Este important de aceea să spunem răspicat: în toată această poveste, autonomiştii maghiari şi susţinătorii lor de la Budapesta nu sunt victimele, ci călăii! Nu sunt proprietarii, cum se lăuda Marko Bela, ci tâlharii. Şi nu, nu le vom da politicienilor maghiari hoţi şi Ungariei jefuitoare şi ucigaşe de români ceea ce am redobândit cu sacrificiu pentru că era al nostru şi aşa va şi rămâne!