Era firesc să fie aşa. Comparativ cu episodul eliminării dnelor miniştri Shhaideh şi Plumb, când Tudose a fost ferm pe poziţie până la sfârşit şi a câştigat, de data aceasta lucrurile stau şi mai prost pentru Dragnea: a fost părăsit de oameni importanţi şi de încredere, cel puţin de Bădălau, Ciolacu, Ţuţuianu, Oprişan. Iar Firea şi Vasilescu, altă dată susţinătoare fervente ale lui Dragnea, s-au găsit tocmai acum să-şi ia concediu!

Dragnea ştia ce-l aşteaptă după felul în care şi-a petrecut Anul Nou şi Sf. Ion: părăsit de o parte însemnată a susţinătorilor săi. Nici Codrin Ştefănescu  n-a mai scos o vorbă, înţelegând şi el că Dragnea e terminat. Un cal mort nu poate remorca un partid. Iar majoritatea liderilor locali ai partidului s-au orientat spre cel care are banii bugetului şi, eventual, spre viitorul şef al PSD. Se încheie astfel şi etapa nefericită a separării funcţiilor de preşedinte de partid aflat la guvernare şi aceea de premier.

Ca şi cum nu era de ajuns, Niculae Bădălău i-a mai înfipt un cuţit în spate lui Dragnea, sub forma unei scrisori în care spune:

Pas cu pas, partidul nostru a acceptat suspendarea democraţiei interne, iar acest lucru a fost o eroare pe care trebuie să ne-o asumăm:

- PSD şi-a demis propriul guvern prin moţiune de cenzură
- decizii economice majore, precum impozitul pe gospodărie, au fost anunţate şi apoi abandonate
- fluiditatea schimbării în în funcţiile ministeriale este prea mare pentru ca un guvern să poată cu adevărat performa
- nu toţi cei care au devenit miniştri erau cunoscuţi în partid sau recunoscuţi profesional în domeniile respective pentru a merita un loc în guvern, s.a.

Toate aceste erori slăbesc încrederea cetăţenilor în partidul nostru, iar cauza principală este tocmai şubrezirea democraţiei interne. Credibilitatea şi eficienţa guvernării le putem câştiga doar prin renaşterea democraţiei interne, prin dialog onest, transparenţă şi responsabilitate.

Primul pas este să considerăm legitime şi opiniile cu care nu suntem de acord, să abandonăm iluzia falselor unanimităţi.
Un atac mai direct la Dragnea nu se poate imagina

Ce atuuri are Tudose

Tudose a fost tranşant: „Nu pot să fac performanţă la Guvern dacă mi se dă un Trabant, adică miniştrii şi secretarii de stat pe care îl livrează partidul sunt echivalentul unui Trabant, deşi ar fi nevoie de un Mercedes, cel puţin.

N-am renunţat la restructurarea guvernului, o voi prezenta la sfârşitul lunii“, a mai spus Tudose.

Tudose le-a dat termen celor din conducerea PSD să „rumege“ propunerea sa de restructurare din temelii a guvernului până pe data de 29 ianuarie, când ar urma să revină în CEx-ul organizat la Iaşi cu propunerea concretă, conţinând lista miniştrilor şi secretarilor de stat pe care îi vrea în guvern.

Au înţeles şi Dragnea şi ceilalţi lideri ai PSD că nu au cum să se opună lui Tudose

Dragnea a încercat o ameninţare voalată, noul guvern va trebui să obţină votul parlamentului. Aşa, şi? Vor vota parlamentarii PSD pentru cădere propriului guvern? Şi ce va urma după aceea? Cărţile trec în mâna lui Iohannis care, în cel mai bun caz, îl va nominaliza tot pe Tudose în funcţia de premier, pentru a nu fi acuzat că nu respectă majoritatea parlamentară.  Îl poate învinui cineva că nu procedează corect?

Ce fac parlamentarii PSD-ALDE, îl pică a doua oară în parlament, şi deschid astfel calea alegerilor anticipate, după doar un an de la câştigarea alegerilor? Doar nebuni să fie, să procedeze astfel.

Aşa că Tudose este „blestemat“ să guverneze în continuare. Spre deosebire de cazul premierului Grindeanu, Dragnea nu mai are forţă să impună partidului aventuri care îl poate costa guvernarea. Şi Dragnea, şi Tudose, şi ceilalţi lideri înţeleg foarte bine actuala situaţie.

Ce-i rămâne lui Dragnea de făcut?

Pentru a nu risca situaţia ruşinoasă, de a fi  aruncat pe scări la viitoarea şedinţă CEx, cel mai bine pentru el ar fi să demisioneze, până în 29 ianuarie. Oricum nu mai are scăpare. Ştiind aplecarea PSD de a-şi devora liderii, lui Dragnea nu-i mai rămâne decât să ia notă de schimbarea de putere de la vârful PSD.

Principalul atu al lui Dragnea, subordonarea justiţiei, de care ar fi profitat şi baronii cu probleme penale, s-a fâsâit. După protestele interne şi externe, inclusiv ale magistraţilor, după prestaţia lamentabilă a lui Rădulescu-mitraliera, a lui Iordache, Nicolicea şi Nicolae, şi acest subiect a devenit perimat. Dragnea şi-a pierdut şi ultimul atu.

Ce urmează în următoarele trei săptămâni?

O paralizie totală a aparatului guvernamental. Miniştrii şi secretarii de stat îşi vor negocia rămânerea pe funcţii, sau îşi vor căuta alte slujbe la stat sau în privat. Nu vor mai avea timp de guvernare, o perioada periculoasă şi nocivă pentru România. Care ar trebui scurtată la maximum.

Liderii mai mari sau mai mici ai PSD, în frunte cu Bădălău, vor veni la Tudose să-şi negocieze susţinerea sa, la schimb cu funcţii importante pentru ei şi pentru prietenii de încredere. Ori tocmai asta acuză şi vrea să schimbe Tudose. Nu mai vrea Trabant, ar vrea şi el acolo, un Mercedes sau măcar un Ford. Dar cu oamenii aduşi de partid, precum recentul nominalizat pentru ministerul părăsit de dna Pană, ar încropi cel mult o Dacie veche, de primul tip. Adică va cădea din lac în puţ. Va reuşi să evite Tudose această capcană, promiţând marea cu sarea până în ultima clipă, apoi impunând oameni valoroşi guvern?

Nu se ştie deocamdată. Nu sunt clare nici competenţele lui Tudose  de a conduce ţara spre orizonturi mai bune. Până acum putea invoca ingerinţa partidului, a lui Dragnea. Dacă, aşa cum se vede acum, Tudose va câştiga inclusiv şefia PSD,  această scuză dispare. Nici măcar de programul de guvernare n-ar mai fi obligat să se ţină, pentru că nu el l-a construit.

La fel de neclară este şi poziţionarea lui Tăriceanu şi ALDE, după mişcările tectonice din PSD. Vor reuşi să se înţeleagă cu noua stea PSD-ista, care a declarat, candid, că nu înţelege conceptul de „stat paralel“? Încă o necunoscută pe lângă multe altele.

Concluzie

Este posibil să asistăm la o cotitură importantă în soarta PSD, inclusiv a ţării. Dacă va fi una benefică pentru cetăţeni, rămâne de văzut. Totul va sta în competenţele şi abilitatea premierului Tudose de a impune o politică coerentă, inteligentă,  şi în interesul ţării, nu al îmbogăţirii baronilor PSD. Dacă nu, demonstraţiile vor continua şi-l vor obliga să plece de la conducerea ţării, cu PSD cu tot.