Traseul şi „părinţii“ legii care îi spulberă lui Liviu Dragnea visele de premier

Legea care îi interzice lui Liviu Dragnea să fie numit premier sau ministru a fost iniţiată de Guvernul Radu Vasile, dar întărită de Executivul Năstase şi votată în unanimitate de deputaţii PSD, conduşi atunci de actualul preşedinte al Curţii Constituţionale (CCR), Valer Dorneanu.

Pe fondul aspiraţiilor de aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat, la începutul anilor 2000, într-un proces de revizuire a legislaţiei care să fie nemiloasă cu demnitarii care au probleme penale. Una din legile care au suferit modificări drastice a fost legea de funcţionare şi organizare a Guvernului, care astăzi îi dă mari bătăi de cap lui Liviu Dragnea. Legea a fost adoptată în 2001, când la Palatul Victoria era instalat Guvernul Adrian Năstase, iar în Parlament PSD se bucura de o majoritate confortabilă.

Fostul premier Adrian Năstase nu îşi mai aminteşte, astăzi, de legea care îl împiedică pe Liviu Dragnea să-şi înfăptuiască visul de a ajunge premier. „Au trecut foarte mulţi ani de atunci. Dar am înţeles că era un proiect de lege care fusese pregătit de Guvernul Radu Vasile. Ar trebui văzut în Parlament felul în care a fost adoptat acest proiect de lege. Nu  ştiu dacă Guvernul a avut un rol fundamental“, a declarat, pentru „Adevărul“, fostul premier Adrian Năstase. 

Într-adevăr, proiectul de lege a fost iniţiat de Guvernul Radu Vasile, însă Adrian Năstase nu spune că Executivul condus de el a adus şi mai multe restricţii pentru rămânerea penalilor în Guvern. „Adevărul“ vă prezintă traseul legislativ al acestui proiect de lege care a fost dezbătut de două Parlamente distincte, adoptat de două ori atât de Camera Deputaţilror, cât şi de Senat şi aflat pe masa a trei Guverne. 

Trei Guverne, două Parlamente

În 1998, Guvernul Radu Vasile a iniţiat un proiect de lege de modificare a legii de organizare şi funcţionare a Guvernului, menit să întărească regulile de integritate pentru membrii Executivului şi să redefinească atribuţiile Guvernului. Printre modificările operate de Guvernul Radu Vasile, şi articolul care îl scoate pe Liviu Dragnea în afara variantelor de premier. „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003“, suna textul articolului 3 al proiectului de lege redactat de Guvernul Radu Vasile şi transmis Parlamentului, spre adoptare. 

Şapte luni mai târziu, în iunie 1999, proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor, cu o largă majoritate. Până la finalul Legislaturii 1996-2000, proiectul de lege a primit doar avizele şi raportul din partea comisiilor de specialitate de la Senat, dar fără ca plenul să ajungă să-l voteze. Astfel, proiectul de lege a ajuns pe masa noului Parlament ales în noiembrie 2000. Pe finalul mandatului, Guvernul Mugur Isărescu cere să-i fie restituit proiectul de lege, însă nu apucă să mai modifice ceva. Îl lasă moştenire Guvernului Năstase, care avea în spate o majoritate parlamentară proaspăt aleasă. 

Noul Senat, dominat de PSD, aduce modificări proiectului de lege, schimbând astfel forma adoptată de Camera Deputaţilor. În această situaţie, în care formele celor două Camere diferă, procedura parlamentară de atunci prevedea constituirea unei comisii de mediere care să stabilească forma care va merge la promulgare. Din Comisia de Mediere au făcut parte, printre alţii, Acsinte Gaşpar, deputat PSD şi ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, social-democratul Şerban Mihăilescu, fostul ministru de Interne Radu Stroe şi fostul premier Emil Boc. 

„Călăii“ fără voie ai lui Dragnea

Presat de condiţiile de reformă impuse de la Bruxelles, Guvernul Năstase aduce mai multe amendamente proiectului redactat de Executivul Radu Vasile, dar într-un sens şi mai dur cu penalii. Articolul care interzice condamnaţilor penali să facă parte din Guvern este păstrat, în plus modificând şi alte articole nefavorabile celor penali. 

Pentru a elimina orice îndoială, Guvernul Năstase a adăugat, într-un alt articol, că un membru al Guvernului este revocat din funcţie dacă este condamnat penal, iar în alt articol că funcţia de membru al Guvernului încetează în urma unei condamnări penale. 

„Revocarea intervine în cazurile de incompatibilitate prev ăzute în art.5 alin.(1) a pierderii drepturilor electorale, urmare a unei condamnări penale, în cazul în care printr-o hot ărâre judec ătoreasc ă irevocabil ă averea unui membru al Guvernului a fost declarat ă ca dobândit ă ilicit, precum şi alte cazuri, la aprecierea Primului-ministru“, se arată la articolul 8 din Legea 20/2001. 

„Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a unei condamnări penale definitive sau când, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, averea unui membru al Guvernului  a fost declarată ca fiind obândită ilicit, precum şi a decesului“, se arată la articolul 6 modificat de Guvernul Năstase. 

Promovată de Năstase, promulgată de Iliescu

Comisia de Mediere a fost de acord cu forma Senatului, adică cu cea agreată de Guvern şi de majoritatea PSD, care s-a conformat reformelor impuse de la Bruxelles, de dragul aderării României la UE. A doua oară, Camera Deputaţilor, condusă de actualul preşedinte al Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a adoptat în unanimitate proiectul iniţiat de Guvern. 

În anii 2000, niciun social-democrat nu-şi închipuia că ar putea cădea victima unei asemenea legi chiar unul de-al lor. În perioada anilor 2000, legea era înfăptuită la partid şi nimeni nu concepea că un lider PSD ar putea fi condamnat de o instanţă din România. Cu toate astea, proiectul de lege iniţiat de Guvernul Radu Vasile a ajuns lege trei ani mai târziu, în 2001, după ce preşedintele de atunci, Ion Iliescu, fost preşedinte al PSD, a semnat decretul de promulgare. 

15 ani mai târziu, Liviu Dragnea a fost condamnat, definitiv, la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru fraude la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu în vara anului 2012. Deşi pleca cu prima şansă pentru a fi propus premier de către PSD, Liviu Dragnea nu mai poate fi nici premier, nici măcar ministru, din cauza legii votate şi promovate de predecesorii săi. PSD nu a modificat legea pentru că nu a ştiut de ea până acum câteva zile, când a apărut în presă. Nici nu o mai poate face având în vedere timpul rămas până pe 11 decembrie, de numai două săptămâni.