Topul partidelor care vor modificarea legislaţiei penale. Ce propuneri controversate au fost avansate în primele trei luni din 2017

Topul partidelor care
vor modificarea legislaţiei penale. Ce propuneri controversate au fost
avansate în primele trei luni din 2017

Formatiunea condusă de Kelemen Hunor, UDMR, a avut cele mai multe iniţiative în ceea ce priveşte modificarea legislaţiei penale. FOTO Inquam Photos

Modificarea legislaţiei penale a fost pe agenda scurtă a obiectivelor politice pentru mai multe partide, la începutul lui 2017. UDMR a fost principala formaţiune care a venit cu proiecte de modificare a legislaţiei penale, fiind urmată de PSD şi ALDE. Printre propunerile controversate sunt graţierea faptelor de corupţie, sprijinirea „savanţilor închisorilor“ sau eliberarea persoanelor cu vârsta de peste 70 de ani.

Partidul cu înclinaţia cea mai mare pentru modificarea legislaţiei penale este UDMR. Trei proiecte de lege care vizează Codul Penal şi cel de Procedură Penală  au fost depuse în primele luni ale noii legislaturi de către UDMR-işti. De asemenea, doi aleşi ai formaţiunii au adus amendamente controversate la Legea graţierii.

Tema modificării legislaţiei penale şi nemulţumirile faţă de Justiţia din România au devenit, pentru UDMR, din ce în ce în ce mai clare, la mijlocul lunii februarie.  UDMR a venit cu un proiect pentru de modificare a Codului de Procedură Penală  la mijlocul lunii trecute, iniţiativă legislativă care prevedea, printre altele, că infracţiunea de abuz în serviciu să se aplice şi magistraţilor care, „cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, au comis una din acţiunile care au condus la o situaţie generatoare de daune“. Tot UDMR a cerut, printr-un proiect de lege depus pe 21 februarie, ca persoanele suspectate sau acuzate să aibă dreptul de a nu coopera în cadrul procedurii penale.

„Îmblânzirea” condiţiilor pentru eliberare condiţionată şi sprijin pentru „savanţii închisoriilor“

De asemenea, opt parlamentari ai UDMR au depus, la 8 martie, un proiect de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală şi a Legii privind executarea pedepselor, în sensul „îmblânzirii“ condiţiilor pentru eliberarea condiţionată, reducerii pedepsei maxime aplicabile, dar şi a susţinerii diminuării pedepsei celor care scriu cărţi în detenţie.

Doi parlamentari ai UDMR, Csaszar Karoly Zsolt şi Tanczos Barna (UDMR), au depus  amendamente controversatela Legea graţierii, aflate în prezent la Comisia juridică a Senatului.  Senatorii  ar vrea ca şi pedepsele pentru falsul în înscrisuri oficiale, falsul intelectual şi falsul informatic să fie graţiate. Mai mult, unul din ei, Tanczos Barna, a fost pus sub urmărire penală de DNA, în 2014, pentru fals intelectual.

PSD, preocupat şi el de legislaţia penală

Un alt partid care vine din spate cu propuneri legislative discutabile în ceea ce priveşte Codul Penal şi cel de Procedură Penală e PSD. Poate cel mai cunoscut exemplu este adoptarea Ordonanţei de Urgenţă 13/2017 prin Guvernul susţinut de PSD şi ALDE dezincrimina, parţial, abuzul în serviciu, infracţiune de care sunt acuzaţi numeroşi politicieni. La doar cinci zile de la adoptare, Guvernul a abrogat OUG 13, la presiunea străzii.

La sfârşitul lunii februarie, deputatul PSD Tudor Ciuhodaru a depus, la Senat, o propunere legislativă privind completarea Legii 286/2009 privind Codul penal care prevede pedepsirea cu închisoare de la 6 luni la 3 ani a protestatarilordacă prin manifestarea lor „au scopul de a schimba ordinea constituţională ori să îngreuneze sau să împiedice exercitarea puterii de stat”. Social-democraţii s-au delimitat cât de repede au putut de iniţiativa colegului lor.

Amendamentele lui Şerban Nicolae

Liderul senatorilor PSD Serban Nicolae a transmis, la 6 martie, colegilor săi din Comisia juridică, amendamentele pe care le va depune la proiectul legii graţierii. Unul dintre acestea prevede că se graţiază infracţiunile de corupţie, inclusiv luarea de mită, darea de mită, traficul de influenţă, abuz in serviciu şi conflictul de interese. Cu toate că liderul PSD, Liviu Dragnea s-a delimitat de demersul lui Nicolae şi a spus că partidul nu va susţine graţierea faptelor de corupţie, senatorul PSD a precizat că va mai reflecta şi va decide ulterior dacă retrage sau nu amendamentele problematice.

ALDE, parteneriul PSD în coaliţia de guvernare, a susţinut atât OUG 13, dar şi necesitatea unei legi a  graţierii. Mai mult, senatorul ALDE Ionuţ Sibinescu a depus un amendament la Legea graţierii  prin care propune să nu se mai dea graţiere pentru corupţi dacă ei nu plătesc prejudiciile, respectiv atunci când nu returnează prejuciul din rea-credinţă.

„Măsuri alternative de executare a pedepselor“

La începutul lunii martie, mai mulţi senatori PNL au depus, la Senat, o propunere legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate care prevede efectuarea la domiciliu a pedepsei prin supraveghere cu brăţară electronică, executarea în echivalent zile de muncă în folosul comunităţii, precum şi în zilele de sâmbătă şi duminică. Aceste reglementări nu se aplică celor care au comis infracţiuni prin violenţă, infracţiuni de corupţie şi recidiviştilor.

Partidul condus de Traian Băsescu nu a venit cu propuneri de modificare a legislaţiei penale, însă liderul formaţiunii a cerut tuturor formaţiunilor parlamentare să vină la aceeaşi masă pentru a modifica Codul penal şi Codul de Procesură Penală în aşa fel încât să fie respectate deciziile Curţii Constituţionale din ultimii ani.  Propunerea lui Băsescu de a fi formată o comisie parlamentară pentru acest demers a fost refuzată de majoritatea din legislativ.  

citeste totul despre: