Teodorovici dă, pentru liniştea Guvernului, cioara de pe gard. Primar: „Ministrul ne-a promis, la rectificare, 150 de milioane din taxarea bacşişului”

Noul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, "umple" cu promisiuni fără acoperire nemulţumirile provocate de predecesorul său, darius Vâlcov.

Introdus de mai puţin de o săptămână, impozitul pe bacşiş a început deja să fie împărţit, iluzoriu, pentru a-i tempera, pe moment, pe cei care cer bani de la buget.

Înainte chiar ca ordonanţa de urgenţă să ajungă în Monitorul Oficial, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, le-a promis primarilor, la o întâlnire pe care au avut-o la Bucureşti, că 150 de milioane de lei din banii care se vor colecta din taxarea bacşişurilor vor ajunge la ei, pentru a le asigura funcţionarea până la finalul anului. “Discuţia a fost ca o parte din veniturile de la taxarea bacşişului, cam 150 de milioane, să se îndreptze spre echilibrarea bugetelor autorităţilor locale”, a explicat pentru “Adevărul” Emanoil Savin, primarul din Buşteni şi secretarul Asociaţiei Oraşelor din România.

În împărţirea pe hârtie, cele 150 de milioane, dacă s-ar colecta, într-adevăr, nu acoperă nici un sfert din nevoile comunităţilor locale aflate din nou, în proporţie de peste 50%, în situaţia de a nu avea bani să funcţioneze până în decembrie. Tot pe hârtie însă, cele 154 de milioane pe care Guvernul a estimat că le va strânge din fiscalizarea bacşişului, au fost deja promise Ministerului Justiţiei, pentru reabilitarea unor sedii de judecătorii şi tribunale.

“E vorba de două paie la trei măgari”

Conflictul primarilor cu Ministerul Finanţelor a apărut în ianuarie, când jumătate dintre primării au ieşit prost din împărţirea celor 600 de milioane de euro care le reveneau din taxe naţionale. Ideea ministrului de atunci, Darius Vâlcov, a fost aceea de a-i scoate pe preşedinţii Consiliilor Judeţene din circuitul împărţirii banilor în teritoriu, conectând primăriile direct la Ministerul Finanţelor.

Excluderea baronilor locali, acuzaţi deseori că alocă banii discreţionar către localităţile în care au interese politice, a fost primită bine de primari. Nu însă şi noul algoritm stabilit la Minister care i-a nedreptăţit până la înjumătăţirea bugetului pe cei care fie au avut o colectare a taxelor de aproape 100%, fie au adus investitori.

Concret, Guvernul a stabilit că nicio comună nu poate avea un buget sub 1,5 milioane de lei şi niciun oraş sib 6 milioane. Pentru a atinge acest prag, s-au luat în calcul veniturile locale din 2013, urmând ca Ministerul Finanţelor să acopere diferenţa.  Dacă un primar a colectat taxele în proporţie de 95% sau a atras investiţii în 2013, a primit o mică diferenţă sau deloc. Unde colectarea a fost nesemnificativă, în schimb, Guvernul a acoperit golul. Primarii au reclamat însă că noua formulă de calcul care ţine cont de rangul localităţii, nu şi de numărul de locuitori, se raportează la veniturile strânse în 2013 în condiţiile în care nu toate pot fi multiplicate şi în 2015.

Pentru a păstra conflictul doar pe holurile Ministerului, Darius Vâlcov şi Liviu Dragnea le-au promis primarilor că cei care au avut de pierdut în ianuarie vor primi diferenţa în iulie, la prima rectificare. Cu două luni înainte de acest moment, sursa din care ar urma să provină banii e încă o necunoscută. Ca să plătească salariile şi utilităţile până la finalul anului, primăriile au nevoie de cel puţin 1 miliard de lei în plus de la buget.

“Ne-am întâlnit cu ministrul Finanţelor, dar banii din mână sunt foarte puţini. Au o rezervă de vreo 300 de milioane pentru autorităţile locale. E vorba de două paie la trei măgari. Suma este insuficientă în condiţiile în care mai mult de jumătate din autorităţile locale sunt în situaţia în care nu au cu ce să îşi asigure finanţarea până la sfârşitul anului”, a explicat pentru “Adevărul” primarul Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

Promisiunea unui ministru şi un gol de 600 de milioane

Varianta cu care noul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, a venit în faţa primarilor pentru a acoperi o parte din diferenţa de 700 de milioane a fost taxarea bacşişului. “Domnul ministru nu a găsit resurse pentru a acoperi întreaga sumă. Discuţia a fost ca o parte din veniturile de la taxarea bacşişului să se îndrepte spre echilibrarea bugetelor autorităţilor locale. Domnul ministru a promis că în iulie vom avea bugetul cel puţin la nivelul de anul trecut”, spune Emanoil Savin, primarul din Buşteni.

Calculul cu care Teodorovici s-a dus în faţa primarilor dă însă, deocamdată, cu minus. Din cele 1150 de milioane de lei necesare pentru supravieţuirea primăriilor, Guvernul are în acest moment 360. 150 de milioane ar urma să vină din taxarea bacşişului, un venit complet impredictibil din moment ce reflect gradul de mulţumire a unui client la un miment dat, iar alte 600 de milioane sunt încă sub semnul întrebării.

La momentul introducerii impozitului pe başcşiş, Guvernul a estimat că va strânge la buget 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei în 2017 şi 338 milioane lei în 2018. Sumele ar rezulta din ipoteza că piaţa bacşişului în România, în realitate impredictibilă, ar fi undeva la 1,8 miliarde de lei anual.

Aşa cum a fost introdusă în lege, noţiunea de “bacşiş” include orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, ca şi restul dat de vânzător clientului şi lăsat pe tejghea la plecare.