SRI, prima reacţie la criza imigranţilor: Accentul ar trebui pus pe o colaborare inteligentă. Trebuie să identificăm rutele de migraţie
0
SRI precizează că gestionarea crizei imigranţilor nu se poate face fără înţelegerea fenomenului, identificarea rutelor de migraţie şi elaborarea unei strategii europene coerente.
Afluxul de refugiaţi din Africa şi Orientul Apropiat este un subiect central pe agenda politică şi de securitate în Europa. Dincolo de emoţii şi temeri, accentul ar trebui pus pe o colaborare inteligentă în ceea ce priveşte gestionarea situaţiei pe termen mediu şi lung. Aceasta nu se poate face fără înţelegerea fenomenului, identificarea rutelor de migraţie, anticiparea modului în care refugiaţii se vor manifesta în ţările unde vor ajunge şi proiectarea unei strategii europene coerente, cu respectarea drepturilor omului.
Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat poziţia oficială a statului român privind criza imigranţilor care a lovit Europa. Şeful statului a spus că în Consiliul Europei au avut loc mai multe discuţii succesive despre problema refugiaţilor, iar poziţia României a fost de fiecare dată aceeaşi: România nu este de acord cu impunerea cotelor de către UE, ci pledează pentru cote voluntare. În acest context, şeful statului a spus că România nu va primi mai mult de 1.795 de refugiaţi, însă aşteaptă noul plan al Comisiei Europene miercuri.
„Trebuie păstrate cotele voluntare. Acest punct de vedere îl voi prezenta şi în şedinţa CSAT de săptămâna viitoare şi la Consiliul din noiembrie. Voi ţine cont şi de datele pe care le va aduce Guvernul, însă datele ne arată că suntem îndreptăţiţi să cerem cote voluntare. Nu există încă niciun proiect prezentat din partea Comisei Europene. 1700 şi ceva, atâţia refugiaţi vor veni maxim în România pentru că atâtea sunt disponibile. Mai mult, nu“, a spus, tranşant, Iohannis.
Preşedintele a a mai spus că nu este cazul unor reacţii isterice, şi nici al unor manifestări xenofobe pentru că România nu se confruntă cu niciun fel de presiune a unui val migraţionist. Mai mult decât atât, datele prezentate de MAI arată că numărul imigranţilor veniţi în România în acest an nu a crescut faţă de anul trecut. „Pe bună dreptate am văzut tragedii umane, dar pe acest fond au apărut speculaţiile. În România nu există niciun fel de presiune al unui val migraţionist. Nu avem una flux semnificativ de imigranţi. Cifrele sunt cam aceleaşi ca anul trecut. În concluzie, fenomenul este important pentru noi pentru că suntem în UE, dar în România nu apare o presiune din această zonă. Putem să tratăm chestiunea cu calm, cu solidaritate cu ţările unde există un număr mare de refugiaţi. Nu este cazul să reacţionăm isteric“, a mai precizat şeful statului.
Iohannis a spus neapartnenţa României la spaţiul Schengen a ajutat, în mod paradoxal, România în acest exod al imigranţilor. Deşi şi-a fixat drept deziderat politic aderarea la spaţiul Schengen, preşedintele Iohannis a spus că se impune o analiză a dosarului Schengen în ceea ce priveşte România. „Faptul că România nu este membră Schengen a fost un avantaj pentru noi, pentru că nu s-a putut intra în România pe o filieră care nu a putut fi supravegheată. Am inclus pe şedinţa CSAT şi o analiză a dosarului Schengen“, a mai menţionat Iohannis.
Reuters anunţă 6.351 azilanţi pentru România
România ar urma să primească peste 6.351 de solicitanţi de azil, conform unei noi scheme de cote pentru ţările membre stabilită de Comisia Europeană, potrivit unei surse europene citate luni de Reuters. Conform propunerii precedente a CE, din luna mai, România ar fi urmat să primească 1.705 solicitanţi de azil, dintr-un total preconizat de 40.000. Însă, noua schemă prevede că în România ar trebuie să fie relocaţi alţi 4.646 de refugiaţi, dintr-un total suplimentar de 120.000. Astfel, dacă liderii europeni vor fi de acord cu noua schemă, România ar urma să primească în total 6.351 de solicitanţi de azil, dintr-un total estimat de 160.000.
Se încarcă comentariile...
