Sociologii nu cred în reuşita unei alianţe electorale a partidelor mici
0Sociologii contactaţi de „Adevărul“ sunt sceptici în ceea ce priveşte o alianţă electorală la nivel naţional între aceste partide locale, aşa cum a propus Monica Macovei.
Preşedintele M10 Monica Macovei a lansat un apel către toate partidele nou-înfiinţate să se unească pentru obţinerea unui scor mare la alegerile parlamentare. „M10 cheamă toate formaţiunile politice noi şi curate, cu acoperire naţională sau locală, să se alăture discuţiilor pentru formarea alianţei electorale România Ta. Dacă vrem să deschidem o pagină nouă în politica românească, trebuie să fim uniţi, să lăsăm orgoliile, şi să ne batem pentru noi şi pentru o altfel de ţară pentru copiii noştri“, sună apelul M10.
Partidul fondat de Monica Macovei mai arată că alegerile locale sunt pierdute din cauza sistemului de alegere a primarilor într-un singur tur, care avantajează partidele mari. Un proiect de alianţă a partidelor mici ar urmări, potrivit M10, aleegrile parlamentare.
„Obiectivul acestei alianţe este de a obţine cel puţin 15% la alegerile legislative de la finalul anului. Pentru aceasta, e nevoie atât de partide locale, capabile să se bată fiecare în marile oraşe ale ţării, cât şi de partide naţionale, care pot genera notorietate şi încredere. E nevoie să avem reprezentanţi în toate sectiile de votare pentru a preveni maşina electorală a PSD-PNL să-şi împartă voturile noastre. Avem nevoie de oameni care, pe plan local, pot bate cu piciorul comunele şi satele ţării, dar avem nevoie şi de tineri cu energie, reprezentativi pentru generaţia care acum va vota pentru prima dată“, se mai arată în apelul celor de la M10.
„Se pierde agenda specifică“
„E nerealist să credem că se unesc. Matematica electorală ne arată că de obicei o singură alianţă electorală câştigă un bonus. Trebuie să fii pe axa electorală centrală, adică să fii în primele formaţiuni, ca preferinţă“, a explicat Bulai.
La rândul său, Kivu explică dificultatea unei alianţe electorale naţionale printr-o metaforă. „Se pierde mesajul către comunităţile locale şi agenda specifică, odată cu trecerea la nivel naţional. A face o asemenea alianţă, între partide cu agende diferite, ar fi ca şi cum ai pune ciorba şi felul doi în aceeaşi farfurie“, subliniază sociologul.
86 de solicitări de înfiinţare
Pe scena politică românească au apărut o puzderie de partide, multe dintre ele cu obiective locale, acesta vrând să obţină scoruri bune la alegerile locale şi, dacă se poate, şi la parlamentare. De la data intrării în vigoare a noii Legi a partidelor politice, care precizează că numărul minim de membri nu mai este 25.000, ci trei, la Tribunalul Bucureşti s-au înregistrat 86 de noi partide. M10 , născut după alegerile prezidenţiale, este unul dintre partidele care a fost înregistrat la Tribunal după adoptarea legii partidelor politice.
Noua lege care permite înfiinţarea unui partid cu trei membri a avut ca efect şi apariţia unor formaţiuni politice cu nume bizare şi fără un program clar: Partidul Getodacia, Partidul Pirat România, Partidul Oamenilor Liberi sau Partidul Puterii Umaniste. Dintre cele 86 de solicitări, Tribunalul Bucureşti a respins câteva, cum ar fi: Partidul Revoluţiei a III-a Forţă, Partidul Dacismului Conservator Autonom, Partidul Noua Revoluţie sau Partidul Ţării Făgăraşului.