Scandalul moscheii din Bucureşti. Prima reacţie a lui Klaus Iohannis după vizita în Turcia

Negocierile pentru ridicarea unei moschei la Bucureşti au fost începute de Adrian Năstase, în 2004, continuate de Traian Băsescu, în 2011, şi avansate de Victor Ponta, în 2015, care, prin hotărâre de Guvern, a oferit Turciei terenul de la Romexpo. Aceasta este varianta Preşedinţiei. Răspunsul vine după ce Klaus Iohannis a fost acuzat că, în urma vizitei de la Ankara, s-a înţeles cu Erdogan pentru construirea moscheii din centrul Capitalei.

Administraţia Prezidenţială a reacţionat, după ce preşedintele Klaus Iohannis a fost criticat pentru faptul că a pecetluit dorinţa Turciei de a construi o moschee la Bucureşti, critici venite pe fondul atentatelor teroriste de la Bruxelles, tragedie cu autori musulmani. Surse de la Cotroceni, prezente şi la vizita de săptămâna trecută din Turcia, spun că, în discuţiile cu Recep Erdogan, Iohannis n-a făcut altceva decât să meargă pe linia negocierilor începute de România prin Adrian Năstase, continuate de Traian Băsescu şi duse într-o fază avansată de fostul premier Victor Ponta. „Preşedintele Iohannis a a fost acuzat că a aprobat construirea unei moschei la Bucureşti. De fapt, negocierile între România şi Turcia au început în 2004, când premier era Adrian Năstase. Erdogan, pe atunci premier al Turciei, a cerut teren pentru construirea unei moschei la Bucureşti, în timp ce Năstase a cerut la schimb teren la Istanbul pentru ridicarea unei biserici ortodoxe”, spune sursele din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Turcii şi-au dat acordul.

Ponta a confirmat negocierile lui Băsescu
Însă anii au trecut, fără ca schimbul să aibă loc. „În 2011, preşedintele Traian Băsescu se vede cu Erdogan şi îşi dă acordul verbal pentru moschee”, adaugă sursele citate. Ulterior, în 2015, Guvernul condus de Victor Ponta adoptă o hotărâre de Guvern prin care acordă terenul de la Romexpo pentru ridicarea unei moschei. "Fostul preşedinte al României, domnul Traian Băsescu, a negociat un lucru bun pentru România, şi anume statul turc dă un teren pentru o biserică românească sau un loc pentru pelerinii români, iar statul român dă un loc în care să se construiască (o moschee - n.r.), dar nu dă Turciei, ci dă comunităţii musulmane din România", spunea Ponta, în vara anului trecut. Practic, prin decizia lui Ponta, România a făcut primul pas concret pentru respectarea înţelegerii.

Nici partea turcă nu s-a lăsat mai prejos şi, tot în 2015, a oferit Bisericii Ortodoxe Române (BOR) şase terenuri la alegere pentru a construi o biserică la Istanbul. Numai că BOR nu a fost de acord cu oferta Turciei. Surse politice au povestit pentru „Adevărul” că BOR nu prea ar vrea să investească bani în construcţia unei biserici la Istanbul. Purtătorul de cuvânt al BOR Vasile Bănescu, spune: „Ideea unei biserici în Istanbul vine din partea politicului. Patriarhia n-a făcut niciodată această solicitare, pentru că bisericile ortodoxe din Istanbul sunt suficiente pentru românii de acolo. Există o biserică în Istanbul, Sfânta Parascheva, construită de Constantin Brâncoveanu, unde slujeşte un preot român şi unde vin românii din Istanbul şi din împrejurimi. Necesităţile spirituale şi liturgice ale credincioşilor noştri sunt acoperite. Pragmatic vorbind, o biserică nouă nu are justificare, astfel că un aşezământ şi o capelă pentru miile de pelerini români ar fi potrivite”.

Pe acest fond, a venit şi vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Turcia. „Preşedintele Iohannis nu se putea dezice de angajamentele luate de statul român în mai multe rânduri. În relaţiile diplomatice, atunci când s-a început o negociere, este bine să se continue pe aceeaşi linie. Preşedintele i-a transmis lui Erdogan situaţia în care se află proiectul: Primăria Capitalei trebuie să elaboreze un PUZ (Plan Urbanistic Zonal), apoi să emită avizele de construcţie. Oricum, aceste proceduri sunt de durată. ", au declarat surse oficiale.

"Moschea ar putea preîntâmpina apariţia unor centre religioase ilegale"

Totuşi, cum se vede de la Cotroceni ridicarea unei moschei în Bucureşti? „În primul rând, construcţia acestei  moschei urmează să fie finanţată de Turcia, nu de Arabia Saudită, aşa cum s-a vehiculat. Este foarte important acest aspect, pentru că Turcia susţine lupta împotriva terorismului. Turcia a avertizat Occidentul că în unele moschei din ţările occidentale se dau mesaje de ură. Însă acele avertismente au fost ignorate. Spre exemplu, chiar şi în cazul atentatelor de la Bruxelles, Turcia l-a expulzat pe unul dintre terorişti, dar autorităţile belgiene  n-au acţionat”, adaugă sursele citate, o informaţia care a fost cofirmată chiar de Erdogan, în conferinţa de presă comună cu Iohannis.

„Deşi contextul este foarte delicat, o moschee la Bucureşti ar putea ţine sub control comunitatea musulmană, în condiţiile în care există foarte multe moschei de apartament, cu finanţări oculte, unde se pot transmite mesaje de radicalizare. Aşadar, o astfel de moschee finanţată de Turcia ar putea preîntâmpina apariţia unor centre religioase ilegale.Însă e important ca partea turcă să renunţe la mesaje propagandistice, cum că la Bucureşti se va ridica cea mai mare moscheea din Europa. Nu trebuie să fie cea mai mare moschee, ci o moschee normală. Oricum, nici n-are cum să fie o moschee foarte mare, pentru că deschiderea terenului nu permite”, conchid sursele de la Cotroceni.

Săptămâna trecută, preşedintele Turciei, Recep Erdogan, într-o conferinţă de presă alături de Klaus Iohannis, a anunţat că proiectul moscheii de la Bucureşti este în faza de autorizaţii. Anunţul lui Erdogan a stârnit critici acerbe, mai ales că dezbaterea vine pe fondul atentatelor teroriste de la Bruxelles, dar şi a crizei imigranţilor.