Reacţii politice după ce Toader a publicat lista cu persoane care „au vizitat“ arhiva SIPA: Au schimbat un bec. A fost o operaţiune strict administrativă

Mai mulţi politicieni, printre care fostul preşedinte Traian Băsescu, fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc, dar şi actualul vicepreşedinte al Senatului, Iulia Scântei, au reacţionat după ce Tudorel Toader a publicat lista cu persoanele care „au vizitat“ arhiva SIPA. Cazanciuc a fost cel care a precizat că în perioada sa s-a intrat în arhivă doar pentru a se schimba un bec.

Fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc a declarat joi, la Parlament, despre persoanele care au avut acces în 2013 la arhiva SIPA, între care şi fostul său consilier Florin Teodor Andronache, că a fost vorba despre o comisie care a trebuit să meargă pe holul din zona în care se afla această arhivă pentru a schimba un bec, neavând acces la niciun document. Social-democratul a susţinut că a fost doar o operaţiune „sctrict administrativă”.

„Nu erau patru persoane, era o comisie constituită ca urmare a unei sesizări venite la Ministerul Justiţiei, sistemele de supraveghere video arătau că se întâmplă ceva cu sistemul de iluminat. Prin ordin de ministru s-a aprobat o comisie care să verifice acea instalaţie de iluminat. Membrii comisiei, care erau toţi cu diverse funcţii şi responsabilităţi pe zona de documente clasificate, doar aceia au intrat într-un hol din zona în care se află depozitată arhiva SIPA. Au verificat instalaţia de iluminat, au schimbat un bec şi au părăsit acea incintă constatând că toate sigiile de la camerele în care erau depozitate efectiv documentele erau intacte. Nu au avut acces la niciun document, la absolut nimic din arhiva SIPA, a fost o operaţiune strict administrativă. Au părăsit locaţia consemnând un proces-verbal la acea chestiune”, a afirmat Robert Cazanciuc.

„Băieţii veseli“

Pe de altă parte,  Traian Băsescu a ţinut să precizeze că SIPA a fost înfiinţat prin ordin de ministru, a fost subordonat strict ministrului Justiţiei şi nu a primit niciodată priorităţi informative de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. 

„În ceea ce priveşte SIPA, oricât încearcă «băieţii veseli» să arunce responsabilitatea la CSAT, nu merge. Acest serviciu a fost înfiinţat prin ordin al ministrului, a fost subordonat strict ministrului Justiţiei, nu a primit niciodată priorităţi informative de la CSAT, nu a fost niciodată analizat în CSAT şi nu a raportat niciodată CSAT sau preşedintelui României. Cu siguranţă, şi Predoiu, şi Cazanciuc au încercat să arunce mizeria justiţiei la CSAT sau, dacă se poate, la preşedintele României. Vă imaginaţi ce-ar fi fost la gura 'băieţilor veseli' dacă picam în capcana de a lua eu sau CSAT decizii legat de arhiva SIPA în locul ministrului Justiţiei? Ar fi fost ilegal şi ar fi dat ocazia 'binevoitorilor' să ţipe că eu am copiat arhiva. Nu mai vorbim cum ei, guralivii, ar fi fost «siguri» că eu organizez şantajarea judecătorilor şi procurorilor cu documente din arhiva SIPA", a scris Traian Băsescu pe Facebook. Totodată, el le-a cerut acestor „băieţi veseli“ să meargă „să cânte la altă masă“. 

Senatotul PNL Iulia Scântei, membră în comisia care a redactat raportul privind arhiva SIPA, a declarat joi pentru News.ro că a constatat că unele documente din respectiva arhivă au fost copiate înainte de începerea activităţii comisiei, în iunie 2007, şi îi cere public ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să explice cum e posibil ca un document clasificat să apară în presă, referindu-se la raportul comisiei întocmit în 2008.

„Scurgerile“ în presă de informaţii secrete

„Existau menţiuni pe unele dintre ele (dosare din arhiva SIPA - n. r.) că s-a făcut xerox”, a spus Iulia Scântei pentru News.ro. Scântei critică scurgerea în presă a raportului comisiei, pe care o consideră un incident de securitate la nivelul Ministerului Justiţiei, şi îi cere lui Tudorel Toader explicaţii.

„Singurul incident de securitate pe care îl sesizez este apariţia în presă a raportului clasificat «secret de serviciu», anterior declasificării lui. Domnul ministru ar trebui să-şi continue activitatea. După ce a făcut o trecere în revistă a proceselor-verbale lăsate în cadrul ministerului la cabinetul ministrului, ar trebui să treacă acum prin corpul de control propriu şi să-şi verifice incidentele de securitate, că par să aibă incidente grave de securitate. Atunci când printr-o acţiune, chiar jurnalistică, apar în presă documente care duc la compromiterea unor informaţii clasificate, anterior derulării procedurii de declasificare, mă scuzaţi, un ministru al Justiţiei ar trebui să se sesizeze în primul rând cu privire la acest aspect. Îi cer public să ne spună şi nouă cum e posibil ca documente clasificate în timpul mandatului său să ajungă în presă. Nu am nimic cu faptul că presa a accesat nişte informaţii, problema nu e la presă, ci problema e în cadrul Ministerului Justiţiei”, a mai spus senatoarea PNL.

Şi USR a reacţionat prin vocea purtătorului său de cuvânt, deputatul Dan Barna, cel care a suubliniat că numele făcute publice de Ministerul Justiţiei sunt ale persoanelor care au avut acces în arhiva SIPA în baza legii şi „în exercitarea funcţiilor“, pe care le aveau la acel moment. „Problema reală pe care o avem este cum a putut să existe o asemenea arhivă, deci cine a creat-o iniţial. Existenţa ei este un semn de întrebare despre ce fel de democraţie am avut noi imediat după Revoluţie“, a punctat Barna. 

Mai mult, în  opinia sa, faptul că această arhivă a fost închisă este un lucru foarte bun şi este de părere că dosarele din arhiva SIPA trebuie să fie preluate fie de Arhivele Naţionale, fie „de o structură gen CNSAS“, adică instituţia care deţine dosare întocmite de fosta Securitatea sau de structurile de informaţii din perioada anterioară instaurării regimului comunist.