Presa poloneză, după vizita lui Iohannis la Varşovia: „Iohannis face curat în harababura lăsată de predecesorul său prorus, Traian Băsescu“

Europarlamentarul PMP Siegfried Mureşan a transmis o scrisoare conducerii ziarului polonez „Gazeta Wyborcza“ în care atrage atenţia asupra afirmaţiilor defăimătoare la adresa politicii duse de fostul preşedinte Traian Băsescu, despre care a notat iniţial că este prorus.

„În pasajul introductiv al articolului, jurnalistul Bartosz T. Wieliński, sub semnătura căruia a fost publicat articolul pe site-ul www.wyborcza.pl, afirma, printre altele, că preşedintele Klaus Iohannis «face curat în harababura lăsată în urmă de predecesorul său prorus Traian Băsescu»“, arată Siegfried Mureşan, într-un comunicat de presă.

În scrisoarea transmisă publicaţiei, europarlamentarul PMP aduce mai multe argumente în favoarea fostului preşedinte Traian Băsescu, care a dus o politică externă împotriva intereselor Federaţiei Ruse.

„Etichetarea dumneavoastră iniţială a fostului preşedinte al României Traian Băsescu, ca „prorus” nu corespunde sub nicio formă realităţii. Ştergerea termenului „prous” din articolul dumneavoastră confirmă dubiile pe care le aveţi în ceea ce priveşte corectitudinea afirmaţiei dumneavoastră iniţiale. Este lansarea Sinergiei Mării Negre, care a devenit Politica de Vecinătate a Uniunii Europene, o politică prorusă? Este calificarea invaziei Crimeei de către Federaţia Rusiă drept „o agresiune”, încă de la începutul procesului, o politică prorusă? Este asocierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană o politică prorusă? Toate aceste iniţiative ale preşedintelui Băsescu ilustrează o acţiune fermă împotriva intereselor Rusiei în regiune. Preşedintele Băsescu a avertizat, criticând un asemenea demers, cu privire la aspiraţia lui Putin de a controla gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră, înainte ca orice alt lider european să facă acest lucru. Fostul preşedinte al României şi-a exprimat, totodată, opinia că România ar fi putut fi o ţintă pentru Federaţia Rusă, dar nu este, numai datorită parteneriatului cu NATO şi parteneriatului strategic cu SUA“, se arată în scrisoarea lui Mureşan.

Polonia, a patra destinaţie externă a lui Iohannis

Chiar dacă publicaţia a şters ulterior termenul de „prorus“ asociat lui Traian Băsescu, Siegfried Mureşan doreşte ca publicaţia să corecreze modul în care s-a referit la perioada petrecută de către Traian Băsescu în fruntea statului român. 

„În ultimii 10 ani, România a depăşit cea mai severă criză economică din ultimele decenii. Acţiunea politică decisivă a preşedintelui şi a guvernului de centru-dreapta condus de prim-ministrul Emil Boc a permis revenirea rapidă a ţării la creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Reformele structurale şi consolidarea fiscală au făcut din România o ţară din nou competitivă. A fost recâştigată încrederea pieţelor financiare, iar România a încheiat cu succes contracte de finanţare cu creditorii săi internaţionali. O analiză comparativă a statelor membre ale Uniunii Europene arată că ţările care au luat măsuri decisive de combatere a cauzelor crizei economice şi financiare au înregistrat o creştere economică sustenabilă mai rapid decât ţările care au amânat reformele. PIB-ul României a crescut cu 150% în ultimii 10 ani şi exporturile cu 400%“, mai spune europarlamentarul.

În vizita efectuată în Polonia, preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său polonez, Bronislaw Bokorowski, au încălzit parteneriatului strategic dintre cele două state. Cei doi preşedinţi au planuri mari pentru summitul NATO de la Varşovia de anul viitor, care se va axa pe întărirea flancului estic, şi asupra căruia cei doi preşedinţi au convenit să se ocupe împreună de pregătirea sa.

De aceea, mai întâi, România va găzdui, în toamna acestui an, întâlnirea şefilor de stat regionali, care va preceda summitului NATO. „Împreună cu domnul preşedinte, am convenit să organizăm în toamna acestui an, la Bucureşti, o nouă ediţia la nivel de şef de state în formatul care a avut loc în iunie la Varşovia, un format regional, care întăreşte colaborarea regională şi este un instrument foarte util în pregătirea summitului NATO de la Varşovia din 2016. Urmează să convenim data concretă”, a spus Klaus Iohannis, după întâlnirea cu omologul său.

„Nerespectare a înţelegerilor de la Minsk“

Constatând că agresiunea rusă împotriva Ucrainei şi anexarea ilegală a Penisulei Crimeea au schimbat situaţia de securitate din Europa, cei doi lideri au convenit să adopte o declaraţie comună care a constat în reevaluarea parteneriatului strategic dintre Polonia şi România, în conţinutul căreia s-a introdus şi componenta securităţii. „Consider că este o şansă imensă pentru a da un nou conţinut parteneriatului dintre România şi Polonia, necesar regiunii noastre, unde au intervenit modificări de securitate. Mă bucur că am semnat o declaraţie comună care dă cadrul intensificării acestui parteneriat”, a spus Bronsilaw Komorowski referitor la reînnoirea parteneriatului startegic dintre Polonia şi România.

Komorowski spune că Polonia şi România trebuie să fie pregătite pentru a face faţă unei încălcări a Acordului de pace încheiat la Minsk de către Federaţia Rusă. De aceea, un al doilea pas asupra căruia au convenit cei doi şefi de stat este acela de a organiza o întâlnire trilaterală între preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele Ucrainei, Petro Prosenko, şi şeful statului polonez. “Am vorbit despre diverse perspective de colaborare în perspectiva evenimentelor din Ucraina. Avem aceeaşi convingere, că Vestul trebuie să fie pregătit şi pentru o situaţie negativă, adică o nerespectare a înţelegerilor de la Minsk. Am luat hotărârea să organizăm în Polonia întâlnirea celor trei preşedinţi: ai României, Poloniei şi ai Ucrainei”, a mai anunţat Komorowski.  După discuţiile purtate cu preşedintele Poloniei, Klaus Iohannis a mai avut întâlniri şi cu preşedintele Seimului, Camera inferioară a Parlamentului, Radoslow Silorski, şi cu preşedintele Senatului, Bogdan Borusewicz.