Partidele exagerează cu întinerirea clasei politice: candidaţi minori pentru locale
0
Aproape 450 de persoane ce se regăsesc pe listele de la alegerile locale nu au împlinit vârsta de 23 de ani, cerută de lege pentru a candida, şase dintre acestea fiind minore, în timp alte 28 de persoane figurează pe listele a cel puţin două formaţiuni politice, arată o analiză Expert Forum.
Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale arată clar faptul că pentru a fi candidat pentru testul electoral al localelor o persoană trebuie să îndeplinească o serie de condiţii minime: să fi împlinit 23 de ani, să aibă drept de vot, să nu aibă drepturile electoral interzise şi să aibă domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. Totodată, cetăţenii nu pot candida din partea mai multor partide sau ca independenţi, în acest context candidatura fiind nulă de drept.
Însă, practica bate teoria la aceste alegeri locale, pe listele pentru scrutinul din 5 iunie fiind candidaţi care, de fapt, nu ar fi trebuit să fie acceptaţi de birourile electorale de circumscripţie în momentul depunerii candidaturilor. Organizaţia non-guvernamentală Expert Forum a descoperit că 449 dintre cei 267.239 de persoane au mai puţin de 23 de ani. Mai mult, şase dintre candidaţi sunt minori. „Campionii cu probleme privind vârsta sunt PMP (79 de candidaţi), ALDE (69 de candidaţi), UNPR (51 de candidaţi) şi PNL (50 de candidaţi). Cele mai multe dintre aceste candidaturi au fost înregistrate la Bacău, Timiş, Iaşi, Dolj sau Maramureş”, informează Expert Forum în studiul său. În Bacău, de exemplu, sunt 30 de candidaţi sub 23 de ani, în timp ce în Timiş sunt 22, iar în Iaşi 21 de candidaţi.
Pe lângă această primă problemă a candidaţilor minori, la nivel naţional pot fi întâlnite şi cazurile a 28 candidaţi care nu s-au mulţumit să-şi participe la alegeri din partea unui singur partid, ci şi-au făcut două dosare de candidatură. Între cei 28 pot fi întâlnire persoane care reprezintă şi PSD şi PNL, dar şi PSD şi PMP, combinaţia de două formaţiuni variind de la caz la caz.
Cum s-a putut ajunge aici? Cei de la EFOR explică. „EFOR a avertizat deja că mecanismele de filtrare a candidaturilor nu sunt eficiente şi trebuie făcute verificări aprofundate.Spre exemplu, se verifică prea puţin dacă drepturile electorale ale candidaţilor sunt interzise de către instanţe. Totul se bazează, ca şi în acest caz, pe declaraţia pe proprie răspundere. Iar în acest moment, BEC are date cu privire la posibil fals în declaraţii, dar nu poate face mai nimic cu ele”, a precizat organizaţia într-un comunicat remis „Adevărul“.
Trei zile pentru contestaţii
Problema din acest moment este faptul că în acest stadiu al campaniei, candidaturile sunt deja definitive, contestaţiile împotriva unei candidaturi putând fi făcute doar decursul a trei zile, între 27 şi 29 aprilie. „Candidaturile sunt definitive în acest moment. La aceste candidaturi nu se mai poate face nimic în momentul de faţă. Adică, nu se poate reveni asupra lor, nu se pot anula. Au expirat căile de atac. Rezolvarea situaţiei poate avea loc doar după alegeri când, dacă printre câştigători vor fi şi persoane care nu îndeplinesc toate criteriile, are loc invalidarea candidaturii“, a declarat pentru „Adevărul“ Elenina Nicuţ, specialistă în drept constituţional. De asemenea, Nicuţ subliniază că prin prezentarea publică de către Biroul Electoral Central a datelor privind candidaturile, instituţia îşi recunoaşte, tacit, propriile greşeli.
Ipocrizie şi impostură
Pe de altă parte, politologul Sorin Bocancea a explicat pentru „Adevărul“ că la problema candidaturilor care nu respectă legea s-a ajuns din două motive. „În primul rând, după tragedia de la Colectiv o parte a partidelor au jucat pe o carte a ipocriziei. Au zis că vin cu o nouă generaţie. O nouă generaţie nu înseamnă neapărat oameni foarte tineri, ci oameni care n-au făcut politică. Vârsta nu rezolvă o problemă. În al doilea rând, impostură e peste tot, inclusiv în unele birouri de circumscripţie. Acolo, mulţi membri ai partidelor au avut grijă să nu întoarcă lista cu candidaţi“, a precizat Bocancea. O ultimă întrebare este dacă responsabilii de greşeli vor fi traşi la răspundere. Experienţa fostelor alegeri arată că aceştia de cele mai multe ori nu vor avea probleme cu legea. „Membrii birourilor electorale de circumscripţie sunt asimilaţi funcţionarilor publici în perioada în care-şi desfăşoară activitatea. Acestora li se poate imputa o posibilă neglijenţă în serviciu, iar dacă este ceva considerat mai grav, chiar un posibil abuz în serviciu. Rămâne de văzut“, a conchis Elenina Nicuţ.
Probleme de integritate în toate partidele
Pe lângă problema în ceea ce priveşte întrunirea tuturor condiţiilor de către candidaţi pentru a putea participa la alegeri, partidele au propus oameni cu probleme de integritate, inclusiv în Bucureşti.O analiză a „Alianţei pentru o Românie Curată“ arată că la nivel naţional, PSD e pe primul loc în clasamentul candidaţilor pentru primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ care au probleme de integritate. 26 de asemenea candidaţi au social-democraţii, printre aceştia fiind şi trei candidaţi pentru primăriile de sector din Capitală: Robert Negoiţă, Daniel Florea şi Gabriel Mutu. La rândul lor, liberalii au 21 de candidaţi cu probleme de integritate, printre aceştia fiind Gheorghe Falcă şi Dan Cristian Popescu. Lista partidelor care au candidaţi cu asemenea probleme e continuată de ALDE, 20 de persoane, PMP, opt persoane, şi M10, trei persoane.
Citeşte şi:
Dragnea: Tăriceanu nu ar trebui să demisioneze. Noi îl susţinem
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a spus că preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceaceanu, urmărit penal în dosarul „Ferma Băneasa“, se bucură de toată susţinerea PSD şi nu ar trebui să demisioneze din fruntea Senatului.
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că PSD nu va încerca debarcarea lui Valeriu Zgonea de la şefia Camerei Deputaţilor până pe 7 iunie, referindu-se la ziua revocării ca la „marţea neagră“.
Ce a vrut să obţină David Cameron de la România
Premierul britanic David Cameron le-a cerut premierului Cioloş şi preşedintelui Iohannis să-l susţină pentru a reforma câteva politici la nivelul UE, printre care migraţia economică, un capitol la care România s-a aflat în dispută directă cu Regatul Unit anul trecut.
Afacerea Brexit. Cum ajută România la salvarea UE
Klaus Iohannis susţine, în mare parte, planul propus de Bruxelles care ar ajuta Marea Britanie să rămână în UE. Singura contradicţie vizează ajutoarele sociale pe care Londra nu mai vrea să le ofere migranţilor economici, mulţi dintre ei români. Un răspuns afirmativ din partea tuturor liderilor comunitari i-ar oferi posibilitatea lui David Cameron să-i convingă pe britanici că locul Regatului Unit e în UE.
Se încarcă comentariile...
