Parlamentarii se întorc luni la muncă. Ce îi aşteaptă

În sesiunea de primăvară a Parlamentului, aleşii vor avea pe agendă câteva proiecte restante: modificarea Codului Penal, majorarea salariilor celor 48 de demnitari şi pensiile speciale pentru aleşii locali. În plus, politicienii pregătesc alte legi sensibile, cum ar fi suspendarea datoriilor partidelor pe timpul campaniei electorale sau scoaterea preşedintelui din procesul de numire a procurorilor.

Imunitatea lui Gabriel Oprea. În prima săptămână din noua sesiune, senatorii vor trebui să voteze solicitarea procurorilor DNA pentru ridicarea imunităţii lui Gabriel Oprea. Toate partidele au declarat că nu vor pune beţe în roată Justiţiei, însă, potrivit unor surse politice, liderul UNPR a început să contacteze fiecare senator în parte pentru a -şi negocia salvarea. Deci rezultatul rămâne deschis.

Pensiile speciale pentru aleşii locali. Legea a fost respinsă de Curtea Constituţională, pe motiv că ar aduce un privilegiu unei categorii restrânse de cetăţeni, fapt ce contravine Constituţiei, care cere egalitatea în faţa legii. Acum, Parlamentul trebuie să pună proiectul de lege în acord cu decizia Curţii, numai că va fi imposibil să mulţumească pe toată lumea. Pe de o parte, dacă elimină din text articolul referitor la penasia specială pentru aleşii locali, legea îşi pierde sensul. Pe de altă parte, dacă menţin articolul respectiv, legea contravine Constituţiei. În astfel de situaţii, Parlamentul alege să uite dosarul în sertar. Însă legea pensiilor speciale pentru aleşii locali se voia a fi un stimulent din partea partidelor pentru primari, în perspectiva alegerilor locale şi parlamentare.  

Salariile demnitarilor. În vara lui 2015, pe când Victor Ponta se opera la genunchi în Turcia, omul care-i ţinea locul, Gabriel Oprea, a semnat o ordonanţă de urgenţă (OUG) prin care a triplat lefurile a 48 de demnitari, printre care şeful statului, premierul, miniştri, şefii celor două Camere şi şefii serviciilor secrete. Orice OUG trebuie aprobată sau respinsă printr-o lege. Iar ordonanţa iniţiată de Gabriel Oprea a fost deja respinsă de Senat. Acum, se află pe masa Camerei Deputaţilor. Dacă şi deputaţii o vor respinge, cei 48 de demniatri vor reveni la salariile iniţiale, adică de trei ori mai mici.

Codul Penal. Actuala legislaţie penală a intra în vigoare la 1 februarie 2014. De atunci, mai multe articole au fost declarate neconstituţionale, unele fiind modificate prin ordonnaţă de urgenţă, deşi era treaba Parlamentului să o facă. „În acelaşi timp, Parlamentul a acordat o atenţie deosebită unui număr de modificări care au reprezentat o sursă de controverse“, se arată în raportul MCV, publicat în urmă cu câteva zile de Comisia Europeană. Printre proiectele controvesate se numără cele semnate de Marius Manolache, deputat PSD şi finul lui Victor Ponta, care a încercat să îngreuneze procedura arestului preventiv. Ca urmare a acestor critici,  preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a trimis o scrisoare către Bogdan Ciucă, presedintelui Comisiei Juridice, în care cere „reluarea cu celeritate,  odata cu începerea noii sesiuni parlamentare“, a dezbaterilor de pe marginea modificarilor care trebuie aduse Codului Penal si de Procedură Penală.

Legea dării în plată.  Proiectul legislativ, care prevede că românii care au cumparat case sau terenuri şi nu mai pot plăti ratele scapă de credit dacă renunţă la proprietăţi, nu a trecut de Cotroceni. Preşedintele a retrimis-o la Parlament pe 18 decembrie, afirmând că legea poate naşte confuzie. Ca urmare, iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, a anunţat că o va modifica astfel încât să le foloseasca doar celor care au luat credite pentru uz propriu - nu şi „samsarilor imobiliari“ care au făcut afaceri cu banii băncilor.

Împrutul pentru Republica Moldova. Acordul prin care Republica Moldova urmnează să primească un împrumut de 150 de milioane de euro din partea României s-a întors şi el în Legislativ, în toamnă, după ce şeful statului a cerut instalarea unui guvern pro-european la Chişinău. Acum, acordul va primi undă verde de la Parlament în urma discuţiilor oficialilor români cu noul premier moldovean, Pavel Filip, care trebuie însă să îndeplinească în prealabil o listă de 7 reforme trimisă de premierul Dacian Cioloş.

Numirea şefilor din Justiţie. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că va depune un proiect de lege prin care preşedintele României să nu mai facă numirile-cheie din justiţie: preşedinte ICCJ, procuror general, procuror şef al DNA, procuror şef al DIICOT. Iniţiativa vine în contextul în care în acest an Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM, va nimi noi şefi la DNA, DIICOT şi Parchetul General. „Modificările la arhitectura sistemului judiciar nu se fac pe colţul mesei“, a reacţionat fostul ministru al Justiţiei, liberalul Cătălin Predoiu.

Datoriile partidelor, păsuite. PSD şi PNL s-au înţeles pe un proiect de lege prin care conturile partidelor – aproape toate cu datorii- să nu mai poată fi poprite în perioada de precampanie şi de campanie electorală. Proiectul este iniţiat de Marian Neacşu, secretarul general al PSD, care spune că, în caz contrar, partidele n-ar putea să finanţeze campaniile electorale, pentru că toţi banii ar ajunge către creditori. Totuşi, legea finanţării partidelor şi a campaniilor este în vigoare din primăvara anului trecut, deci partidele au avut timp să-şi achite datoriile.

Cadouri electorale. Printre propunerile legislative cu impact social şi bugetar depuse la finalul lui 2015 care se vor regăsi pe ordinea de zi a Parlamentului în 2016 se află: majorarea indemnizaţiei de şomaj cu 100 de lei, pensie cumulată pentru familiile în care nici soţul, nici soţia nu îndeplinesc condiţia stagiului minim de cotizare, acordarea celei de-a 13-a pensii, posibilitatea cumulării pensiilor mici cu cele de urmaş, dar şi sporuri şi prime pentru militarii şi civilii care lucrează în domeniul situaţiilor de urgenţă.