O lege idioată: doar 30% din români pot decide soarta ţării

Noua lege a referendumului reduce cvorumul de la 50% la 30%. FOTO: ARHIVĂ

De ce să scazi acest prag la 30%? Este ca şi cum ai adopta o lege prin asumarea răspunderii Guvernului. Fără dezbatere publică, fără vot. Este ca o Ordonanţă de Urgenţă.

Legea referendumului tocmai a fost adoptată de Camera Deputaţilor. Aceasta prevede că cvorumul necesar unui referendum este de 30%, iar de validare de 25%. 

Adică, doar unul din trei români poate decide la un referendum, de exemplu,  modificarea Constituţiei, schimbarea Preşedintelui sau, ştiu eu, alipirea României la Ungaria Mare (zic o inepţie!). Opoziţia din Parlament va contesta legea la Curtea Constituţională, însă raportul de forţe din această instituţie supremă, dar controlată politic dintotdeauna, s-a modificat în favoarea USL. Deci, slabe şanse.

Eu, ca cetăţean al aceste ţări, ştiu că o dată la patru ani sunt chemat la alegeri. Că sunt parlamentare, prezidenţiale, locale. Este dreptul meu consituţional şi mi-l exercit conştiincios. Însă când cineva mă cheamă la un referendum, asta înseamnă că sunt chemat la vot în afara programului. Carevasăzică, pot decide dacă este important pentru mine sau nu, nu mai este o obligaţie constituţională, morală. Ţine de liberul meu arbitru. În acest caz, numai o majoritate evidentă poate decide. Cetăţenii sunt cei care decid dacă ies din casă pentru a vota ceva ce nu era prevăzut. Cvorumul  de 50% plus 1 avea logică. 

De ce să scazi acest prag la 30%? Este ca şi cum ai adopta o lege prin asumarea Guvernului. Fără dezbatere publică, fără vot. Este ca o Ordonanţă de Urgenţă. Nu poţi lua decizii care schimbă soarta românilor radical prin ordonanţe de urgenţă, nu? Noua lege a referndumului care impune un prag de 30% cu validare de 25% este o palmă dată dreptului românilor de a decide în legătură cu soarta lor.  

CINE ESTE INIŢIATORUL LEGII REFERENDUMULUI

Iniţiatorul Legii Referendumului adoptată de Parlament este pesedistul Florin Iordache. Acesta a încercat să modifice şi Legea privind siguranţa naţională, 51/1991, însă nu i-a ieşit.

Deputatul a propus ca cei interceptaţi într-un dosar de siguranţă naţională să nu poată fi traşi la răspundere pentru altfel de fapte relevate în interceptările respective. Concret, dacă printr-o astfel de interceptare se descoperă şi alte infracţiuni, gen omor, corupţie, viol, infracţiuni economice sau alte tipuri de fapte penale, interceptările să nu fie valabile şi să nu poată fi folosite ca probe împotriva suspecţilor. 

Cum motivează deputatul această iniţiativă? „Au fost date autorizaţii pentru interceptări pe siguranţa naţională câteva mii, în condiţiile în care Germania nu dădea numărul ăla decât în vreo zece ani. Ori se dau foarte uşor, ori sub umbrela siguranţei naţionale, între ghilimele zic umbrelă, se vine cu mandat de siguranţă naţională, dar, de fapt, în spate, după aia, sunt infracţiuni de drept comun. Nu neapărat, dacă am depus amendamentul, ţin să treacă în forma aia. Eu am ridicat-o ca problemă, că mi s-a părut că totuşi ar putea fi o problemă“, a spus Florin Iordache.

În toamna anului trecut, aceeaşi iniţiativă legislativă a avut-o şi fostul ministru al Justiţiei Mona Pivniceru. După ce Serviciul Român de Informaţii a formulat obiecţii, iar mass-media a pus mai multe întrebări lămuritoare, premierul Victor Ponta a spus că respinge categoric amendamentul propus.