Motivare CCR. De ce nu poate fi Liviu Dragnea premier. Deocamdată. Judecătorii PSD de la CCR s-au demascat

Motivare CCR. De ce nu poate fi Liviu Dragnea premier. Deocamdată. Judecătorii PSD de la CCR s-au demascat

Valer Dorneanu, preşedintele CCR

CCR a publicat marţi motivarea deciziei prin care a statuat că Legea de funcţionare a Guvernului, care interzice unui condamnat penal să fie premier sau ministru, este constituţională. Curtea spune că este dreptul exclusiv al Parlamentului să impună criterii de integritate, la fel cum e tot dreptul Parlamentului să amnistieze penalii sau să schimbe regimul incompatibiliăţilor. Magistraţii CCR susţinuţi de PSD au făcut opinie separată.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Curtea reţine că este dreptul exclusiv al legiuitorului (Parlamentului-n-r) de a interveni şi a circumstanţia sfera de incidenţă a decăderilor, interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezultă din condamnare. Astfel, în ceea ce priveşte interdicţia dobândirii calităţii de membru al Guvernului, aplicată persoanelor condamnate penal printr-o hotărâre definitivă, legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicţii cu caracter general - lipsa oricărei condamnări penale, aşa cum este reglementat în prezent, şi instituirea unei interdicţii speciale, circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracţiunilor săvârşite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată. Având în vedere aceste argumente, Curtea apreciază că libertatea legiuitorului de a reglementa acest domeniu trebuie să respecte scopul legiferării, acela de a asigura integritatea mandatului miniştrilor, precum şi cadrul legislativ în această materie", arată Curtea, adăugând însă că interdicţiile stabilite de lege nu pot fi "absolute şi perpetue". 

"În consecinţă, legiuitorul urmează să ţină seama şi de faptul că interdicţiile trebuie reglementate într-un mod rezonabil şi proporţional în raport cu situaţia care le-a determinat, evitându-se stabilirea în dreptul pozitiv a unor interdicţii absolute şi perpetue", se precizează în motivarea CCR.

În mod bizar, CCR arată şi modul în care Liviu Dragnea ar putea ieşi, totuşi, de sub rigoarea criteriilor de integritate: Parlamentul  să vină cu o lege de dezincriminare sau amnistie, ceea ce ar şterge faptele penale din cazierul liderului PSD. De asemenea, nu doar prin lege poate fi impusă o amnistie, ci şi printr-o ordonanţă de urgenţă. 

"Sintagma <<nu au suferit condamnări penale>> încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege", susţine Curtea.. 

Judecătoarea Livia Stanciu a fost de acord că Legea, în forma ei actuală, este constituţională, dar, spre deosebire de opinia majoritară, s-a arătat intransigentă cu criteriile de integritate.

"Reabilitarea, ca şi amnistia, prescripţia şi alte cauze care înlătură aplicarea, executarea şi consecinţele pedepsei, reprezintă o renunţare din partea societăţii (statului) - pentru raţiuni conforme scopului represiunii - la măsurile de precauţie luate faţă de fostul condamnat. Aceasta nu înseamnă însă şi îndreptăţirea de a ocupa funcţii de demnitate publică, unde exigenţele de integritate trebuie aplicate în cel mai înalt grad", susţine Livia Stanciu.

De remarcat că judecătorii care au ajuns la CCR cu sprijinul PSD - Valer Dorneanu, Marian Enache şi Maya Teodoroiu- au făcut opinie separată, susţinând că lege este mult prea aspră, deci neconstituţională. "Interdicţia instituie o imposibilitate absolută şi pe durata vieţii tuturor persoanelor aflate în aceasta ipostază, de a mai accede la aceste calităţi publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar şi condiţiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluţiile politicii penale mai favorabile", se arată în opinia separată a celor trei magistraţi. 

Cei trei judecători susţin că, din moment ce condamnarea penală nu este o interdicţie pentru a ocupa funcţiile de preşedinte al României sau de parlamentar, nu ar trebui să fie o piedică nici pentru funcţia de membru al Guvernului, întrucât s-ar prodcue o discriminare. 

”Nu putem decât să constatăm că ne aflăm în ipoteza unei discriminări, întrucât o condiţie suplimentară infraconstituţională nu permite accesul persoanei la funcţia de membru al Guvernului, în condiţiile în care alte funcţii cu semnificaţie majoră sunt ocupate în lipsa acestei condiţii (...) Se creează un regim mai aspru şi nejustificat în privinţa condiţiilor de accedere la calitatea de membrii ai Guvernului, faţă de condiţiile de candidatură la Preşedinţie şi Parlament, un impediment absolut”, se arată în opinia separată redactată de Valer Dorneanu, Marian Enache şi Maya Teodoroiu.

citeste totul despre: