Miniautonomia românilor din Ţinutul Secuiesc

Două oraşe şi şase comune majoritar româneşti din nordul judeţului Harghita se vor bucura de o aşa-numită autonomie, acordată de către Consiliul Judeţean. Unii analişti susţin că intenţia reală este de a forţa crearea unui precedent

Un neaşteptat anunţ a fost făcut vinerea trecută, pentru agenţia de presă MTI din Ungaria, de către preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba: autorităţile judeţene vor acorda o anume autonomie unor localităţi din Secuime unde românii sunt majoritari. Este vorba de două oraşe, Topliţa şi Borsec, şi şase comune, Bilbor, Corbu, Tulgheş, Gălăuţaş, Sărmaş şi Subcetate. Cele opt localităţi se vor reuni într-o asociaţie, care va primit fonduri atât de la nivel judeţean, cât şi de la bugetul central.

„Cele două oraşe şi cele şase comune  vor prelua, prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Kelemen-Gorgeny, puterea decizională în ceea ce priveşte cultura, învăţământul, agricultura, sănătatea, problemele sociale, religia, turismul, chiar şi protejarea monumentelor de artă“, a explicat Borboly.

Preşedintele CJ Harghita a precizat, de asemenea, că asociaţia nou creată va gospodări inclusiv banii proveniţi din sursele bugetare. „Bugetul pentru anul 2014 a fost conceput în aşa fel încât asociaţia să-şi poată începe cât de curând activitatea“, a adăugat Borboly Csaba.

Proiectul, în cifre

Solicitarea de înfiinţare a a asociaţiei a fost depusă deja la Tribunalul Topliţa, urmând ca să dobândească statut juridic la finele lunii ianuarie.

Practic, este vorba de „miniautonomia“ a aproximativ 32.000 de suflete, români care trăiesc pe o suprafaţă de 1.200 de kilometri pătraţi, în inima ţării, şi care se pierd în aglomerarea de etnici maghiari, care reprezintă 86% din populaţia din judeţ.

Beneficiile autogospodăririi

Atunci când vine vorba de drămuirea banilor, consiliile judeţene sunt obligate să ia în considerare proporţionalitatea etnică. În Harghita, „soarta surselor de finanţare pentru comunităţile de români era decisă de 30 de consilieri, dar doar trei reprezentau formaţiuni politice româneşti. Prin crearea acestei asociaţii, românii vor avea mai multe beneficii“, explică preşedintele CJ Harghita.

În opinia lui Borboly, românii care trăiesc în Ţinutul Secuiesc vor putea, prin implementarea acestui proiect, să se autogospodărească, creându-se un exemplu pozitiv fără precedent în România: „Aducem puterea decizională mai aproape de cei implicaţi. Prin asigurarea acestei independenţe, vrem să dăm un exemplu pozitiv întregii societăţi“. Totuşi, Borboly a subliniat că au fost descentralizte doar prerogativele permise de lege. „Celelalte competenţe vor rămâne în continuare la Consiliul Judeţean“, a declarat Borboly.

„Statul român nu acceptă autonomia!“

Sociologii sunt de părere că acest demers nu reprezintă decât încercarea de a crea un precedent. „Autonomia este categoric o decizie politică. Ţine de forma de organizare a statului – militar, naţional, federal... Statul nostru nu acceptă autonomia! Nici cea etnică, nici cea teritorială. Iar asemenea decizii nu ţin de consiliile judeţene, ci de politica centrală“, consideră sociologul Darie Cristea. În opinia sociologului, maghiarii din Ţinutul Secuiesc încearcă să „obişnuiască românii cu ideea autonomiei la care tânjesc chiar ei“.

Praful electoral din ochii maghiarilor

Mişcarea autorităţilor din Harghita survine la scurt timp după ce Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme agricole de la Ambasada Ungariei din Bucureşti, a declarat că Ungaria ar putea achiziţiona terenuri agricole în Ardeal care apoi să fie date maghiarilor din România cu venituri scăzute. Potrivit planului vehiculat de oficialul ungar, cel care îşi cedează terenul statului maghiar va primi o rentă viageră şi-şi va menţine şi dreptul de proprietate. Dar ce efecte va avea propunerea asupra opiniei publice din România, ţinând cont de faptul că este puţin probabil ca Bucureştiul să achiziţioneze pământ, la rândul său, în vestul Ungariei? Analiştii de la publicaţia „Stratfor“ afirmă că achiziţionarea de către Ungaria a terenurilor agricole în Ardeal se înscrie în tendinţa geopolitică a Europei centrale, în condiţiile în care criza UE se accentuează, iar Rusia se întăreşte. Măsura poate fi interpretată, susţin analiştii, şi din perspectiva apropiatelor alegeri din Ungaria, în sensul atragerii alegătorilor maghiari din Ardeal cu dublă cetăţenie care au drept de vot şi care, în mare parte, simpatizează cu Fidesz, partidul premierului de dreapta, Viktor Orban.

Pe aceeaşi temă:

Ungaria se pregăteşte să cumpere terenurile agricole din Transilvania. Ce avantaje au vânzătorii

Ungurii vor să ne ia Ardealul cu banii jos

Grapini: Străinii pot cumpăra fără restricţii terenuri pentru că avem un vid legislativ de o lună

Preşedintele CJ Harghita: „Solicit Guvernului să fie aprobată folosirea simbolurilor locale“

Extremismul maghiar la sfârşit de an: autonomia ”se va solda cu vărsare de sânge”

„Stratfor“: Planul Ungariei de a cumpăra pământ în Ardeal, praf electoral în ochii maghiarilor