Marius Bostan, un cap-sec încă guvernamental

La fel de caraghios precum Malvolio ce cădea-n capcană crezând că Olivia i-a cerut să poarte în exclusivitate ciorapi galbeni şi jartiere încrucişate şi la fel de jenant ca neuitatul Gheorghe Funar ce apărea odinioară la televizor având în faţă trei pahare ce maimuţăreau drapelul naţional, dl. Marius Bostan ni se înfăţişează într-o poză purtând drept gâtlegău un papion cu însemne tricolore.

Era cam singurul element prin care s-a făcut remarcat până exact în ziua de ieri eternul fripturist şi papiţoiul patriotard Marius Bostan. Un individ veşnic pomanagiu, permanent miluit de protectorii săi obscuri, lăsat  să se îndoape cu babane şi nemeritate indemnizaţii primite de la tot felul de Consilii de Administraţie. Şi nu ştiu cum se face că respectivul ins avea de administrat doar pierderi şi falimente fabuloase. Şi la fel de dubioase. Precum sunt catastrofele economice de la Poşta Română şi de la deja privatizatul Romtelecom.

În noiembrie 2015, atunci când kaiserul Iohannis a avut în fine guvernul său, a cărui listă a anunţat-o supus, disciplinat dl. prim-ministru Cioloş, altminteri un om cumsecade dar care, în mod vădit, habar nu avea cine sunt mulţi dintre viitorii săi co-echipieri, dl Bostan a fost recompensat pentru ilustra-i inactivitate. Şi s-a trezit peste noapte ridicat la rangul de ministru. Post unde mai mult a lenevit şi de unde e foarte clar că a luat salariu mărit degeaba.

Ieri, d-lui Marius Bostan i-a venit cheful să se dea de-o dată important. Şi uite aşa noul Malvolio tehnocrat a fost luat de val, a deschis gura şi a debitat prostii. Uitând că nu poate vorbi ce vrea şi cum vrea el, pretinzând apoi că a făcut-o în nume personal. Uitând - şi asta e încă şi mai grav - că este parte dintr-un guvern, că a jurat pe o Constituţie, că e ţinut să manifeste mereu o anumită sobrietate şi un echilibru specifice postului de ministru.

Scoţând măscări pe gură, dl. Bostan şi-a dat, în fapt, arama pe faţă. Şi-a confirmat condiţia de extremist de dreapta. Convingerile ce l-au făcut să finanţeze din propriul buzunar primejdiosul, perniciosul site În linie dreaptă.

Mintea putrezită şi fermentată de-atâta stat degeaba a d-lui Bostan a aruncat pe piaţă complet iresponsabil ideea că învăţământul gratuit ar fi o reminiscenţă comunistă. Că s-ar impune degrabă abolită şi că românii ar trebui să plătească dacă vor să-şi şcolească cumsecade odraslele. Plata s-ar ridica la ceea ce dl. Bostan a calificat o sumă simbolică, adică doar la o sută de lei. Cap-secul guvernamental neştiind, pesemne, că o sută de lei înseamnă nici mai mult, nici mai puţin decât a zecea parte din salariul pe care Executivul (din care dl. Bostan mai face, în chip jignitor şi abuziv, parte), socoteşte că e perfect normal să îl plătească unui profesor debutant. Bostanul încă guvernamental habar nu are că pentru învăţământul garantat de Constituţie a fi gratuit românii cinstiţi - din rândul cărora, cel puţin începând de ieri, dl. încă ministru nu mai face parte - plătesc impozite şi taxe.

Cum vorbele demnitarului lipsit de orice urmă de minte, de raţiune şi de demnitate nu au trecut defel neobservate şi au stârnit justificate valuri de indignare, dl. Bostan a scos la luptă artileria grea. A dat un ordin de zi scurt pe unitate. Le-a comandat condeierilor de pripas de la site-ul În linie dreaptă şi celor apropiaţi lor să facă ceea ce ştiu mai bine. Adică să-i mai intoxice o dată pe români şi să pretindă că stăpânul lor ar fi atacat pe nedrept de aceiaşi indivizi care l-au atacat, de data aceasta cu adevărat în mod nedrept şi murdar, pe dl. Cristian Ghinea. Dovedindu-se astfel în chip indubitabil că cel în chip evident împovărat de reminiscenţe comunistoide, şcolit în manipulări de asemenea factură este însuşi noul Malvolio infiltrat în guvernul d-lui Dacian Cioloş. De unde s-ar cuveni îndată extras şi aruncat asemenea unei măsele stricate.

E întristător să trebuiască să constat ca premierul iar nu a reacţionat atât de ferm cum ar fi fost firesc să o facă. Adică să îi ceară d-lui Bostan să-şi dea urgent demisia. Să dispară.

Scuzele în dorul lelii, ironice de-a dreptul, batjocorind în primul rând cererea minimală a prim-ministrului, prezentate de capul sec Bostan nu valorează nici un sfanţ.

Curios, inexplicabil de-a dreptul e cum dl. Dacian Cioloş nu sesizează că miniştrii săi vorbesc prea mult si o fac adesea aiurea. Că  Executivul de acum seamănă tot mai frapant cu cele conduse acum vreo 20 de ani de Victor Ciorbea. Şi cum cuvintele scăpate pe gura fără cap a d-lui Marius Bostan prezintă riscul de a se transforma în premisele unui scandal cam de aceeaşi factură ca cel stârnit acum mai bine de o lună de dl. Vlad Alexandrescu.