Mai este posibilă emiterea celor două OUG-uri? Depinde de manifestaţiile de duminică seara

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lucrurile devin mai clare. Trocul implicit propus alegătorilor de către PSD şi ALDE a fost următorul: vă promitem că vă dăm salarii, pensii, ajutoare, alocaţii şi altele, iar voi ne lăsaţi să scăpăm de justiţie. De anchete, procese şi condamnări. Mai mult, cei care sunt în închisoare să scape de puşcărie. 18% dintre alegători au acceptat trocul. 60% n-au catadicsit să vină la vot.

Miercurea trecută s-a trecut la acţiune, din mai multe motive. Primul, urgenţa ca alegătorii să nu se prindă că nu există bani pentru măririle şi ajutoarele promise. Al doilea, e iarnă şi reacţia populaţiei poate fi atenuată de condiţiile meteo. Al treilea, Liviu Dragnea trebuia să-şi consolideze poziţia de „mascul alfa” al politicii romanesti, pentru a merge mai departe cu alte planuri, încă obscure.

Planul s-a dat peste cap pentru că marţi seara s-a aflat, internetul a luat foc şi ameninţările cu demonstraţii şi manifestaţii erau tot mai credibile. Preşedintele Iohannis a intervenit direct la guvern, şi cele două OUG-uri au fost blocate de la emitere şi publicarea în Monitorul Oficial.

Ce urmează?

Liviu Dragnea revine în ţară, având o semilegitimare dată de pozele cu Donald Trump, poze care au stârnit ilaritate şi amuzament pe internet.

Mai important, dacă Dragnea renunţă la a promova cele două OUG-uri, îşi pierde categoric poziţia de lider al puterii instalate, îşi pierde credibilitatea şi influenţa în propriul partid.

Camarazii de partid îl vor considera fricos, incapabil, cedând ameninţărilor preşedintelui şi opoziţiei din stradă. Şi nu va mai rezista mult în fruntea PSD. Un Codrin Ştefănescu sau Şerban Nicolae ar putea fi mai doriţi în fruntea partidului, în speranţa că ar reuşi acolo unde Dragnea a eşuat.

Manifestaţiile de miercuri seara au pus pe gânduri actuala putere şi actualul guvern. Dar nu cine ştie ce. La Bucureşti au fost circa 2500 de manifestanţi, în alte oraşe câteva sute. Până acum nu este sigur că aceste manifestaţii se vor repeta, sau vor lua amploare, aşa cum s-a întâmplat în cazurile Roşia Montana şi Colectiv.

Dacă scapă de presiunea străzii, guvernul Dragnea-Grindeanu îşi va pune planurile în aplicare chiar săptămâna viitoare.

Este adevărat că în art. 73 din Constituţie se spune:

(3) Prin lege organică se reglementează:
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;

Dar la art 115 din Constituţie se spune:

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Cu alte cuvinte, singura interdicţie pentru emiterea OUG-urilor ar fi în domeniul legilor constituţionale, nu şi în acela al legilor organice.

Rămân obiecţiile instituţiilor din justiţie, ale specialiştilor, ale ONG-urilor şi asociaţiilor profesionale. Într-un domeniu aşa de sensibil şi important, a elimina centre de putere importante: parlament, preşedinţie, CSM, CCR, asociaţiile profesionale, opinia publică, reprezintă un derapaj teribil de la statul de drept, de la princpiul esenţial al democraţiei, „checks and balances”. 

Vor opri aceste obiecţii planurile puterii de a scăpa de consecinţele juridice ale propriilor acţiuni?

PSD+ALDE nu vor ceda şi vor promova OUG-urile

Sub lozinca „poporul ne-a votat”, ne-a dat legitimitatea să procedăm cum credem la guvernare, Liviu Dragnea va încerca să-şi conserve poziţia de „mascul alfa” al politicii româneşti. Va fi scandal public câteva săptămâni, apoi protestele se vor atenua sub imperiul altor evenimente, interne şi/sau externe. Aşa cum s-a întâmplat de multe ori în trecut.

Preşedintele Iohannis nu poate bloca această operaţiune de tipul „blitzkrieg”, nu are pârghiile necesare legale şi constituţionale. Cum arătam mai sus, Constituţia avantajează guvernul în această controversă. Mai mult decât să facă apel la respectul principiilor statului de drept, la opiniile altor centre de putere din România, preşedintele nu prea are ce să facă.

Atuul aflat în mâna preşedintelui este semnătura pe deciziile de numire ale procurorilor şefi, a şefei ICCJ, ale şefilor de servicii secrete. Fără semnătura sa nu pot fi schimbaţi aceşti şefi.

Chiar şi reacţia negativă a partenerilor euroatlantici pare mai puţin ameninţătoare, acum când America a intrat în era Trump, când UE are probleme mari cu Brexit-ul, alegerile din Franţa, Germania, criza refugiaţilor şi a terorismului.

Reacţia magistraţilor

Nu este clar până unde poate merge revolta acestora faţă de cele două OUG-uri. Până la urmă, unde-i lege nu-i tocmeală. OUG-urile apărute în Monitorul Oficial trebuie respectate.

Că au şi magistraţii armele lor: celeritatea anchetelor şi proceselor, încadrarea juridică, sancţiunile mai aspre, măsurile preventive, este iarăşi adevărat. Să sperăm că nu se va ajunge, totuşi, la o luptă surdă între politicieni şi magistraţi.

Demonstraţiile şi manifestaţiile programate

Sunt singurele capabile să oprească guvernul să meargă mai departe, cum s-a văzut în cazurile Roşia Montana şi Colectiv. Demonstraţii de amploare în Bucureşti şi principalele oraşe din ţară, începând de duminică seara, ar pune pe gânduri actuala putere, pentru că nu ştie unde se vor opri.

A folosi forţa şi contra-manifestaţiile împotriva demonstranţilor pare o nebunie, riscă să transforme totul într-o revoltă populară de amploare şi cu final necunoscut. Nu cred că actualul guvern, încă nerodat şi fără experienţă, va risca aşa ceva, chiar dacă Dragnea comandă.

Până la urmă în puşcărie intră cei care semnează, nu cei care dictează. Şi redeschiderea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie ar putea să fie un exemplu pentru ce păţesc cei care nu evaluează corect situaţiile social-politice. Şi amintirea unei celebre ziceri a unui vechi PSD-ist: „nu vreau sa-mi petrec batrâneţile în puşcărie”.

În concluzie

Doar manifestaţiile de stradă pot opri cele două OUG-uri.

Vom vedea dacă determinarea tinerilor, mai ales, de a opri scenariul avansat de actuala putere pentru a scăpa de braţul justiţiei, există şi va funcţiona.

Dacă nu, este aproape sigur că în prima şedinţă de guvern cele două OUG-uri vor fi aprobate şi publicate în Monitorul Oficial. Începutul sfârşitului statului de drept din România.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite