Klaus Iohannis răspunde întrebărilor adresate de ziarul Adevărul
0
În cadrul conferinţei de presă desfăşurate la finalul Summitului NATO de la Varşovia, preşedintele României a răspuns la două întrebări legate de ceea ce am numit „ambiţiile României în calitate de actor regional“. Foarte interesante răspunsurile...
- Am o întrebare legată de o afirmaţie a dumneavoastră. Aţi vorbit despre faptul că în acest moment se confirmă că România este un actor regional. Şi un actor regional, dacă este confirmat, are şi nişte ambiţii de viitor. Care sunt ambiţiile de viitor ale acestui actor regional, pentru că acesta este un termen folosit acum foarte tare la Bruxelles. Şi în legătură cu declaraţia de astăzi, dar şi cu ceea ce se prefigurează acum prin acordul Uniunea Europeană – NATO în ceea ce priveşte o viitoare forţă de reacţie rapidă eficace şi reală a Uniunii Europene şi dezvoltarea împreună cu NATO a capacităţilor de apărare?
Klaus Iohannis: Vedeţi, de la începutul anilor 90, România şi-a dorit să devină membră şi în NATO, şi în Uniunea Europeană. Această dorinţă a dus la un consens politic foarte benefic României şi am devenit, mai întâi aliat NATO, după aceea stat membru al Uniunii Europene. Dar în primii ani noi am acţionat puţin ca un fel de musafir. Un musafir cu oarece obligaţii, adică am intrat şi ne-am conformat, am făcut cam ce ni s-a spus. Ceea ce, în esenţă, este corect.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, din păcate, aşa cum am mai spus zilele trecute, ne-a lipsit un plan. Sau, cum se spune mai elevat, ne-a lipsit un proiect de ţară post –aderare. Am propus să lucrăm începând de acum la acest proiect de ţară post-aderare şi vom defini acolo nivelul ambiţiilor, cum vedem noi rolul României în Uniunea Europeană, cum vedem relaţia cu celelalte state membre, cum vedem chestiuni foarte importante, de exemplu chestiunea suveranităţii, foarte discutată în Uniunea Europeană. Aceste lucruri le vom stabili, sper eu, până la începutul anului viitor în acest proiect de ţară. Am propus un grup de lucru şi acesta va începe să lucreze, probabil, la sfârşitul verii.
În ce priveşte NATO, lucrurile s-au mişcat mai încet, pentru că noi prima dată am devenit stat aliat în NATO şi apoi membru în UE. Mulţi ani am stat într-o postură de stat aliat care primeşte securitate. Am fost practic un beneficiar al NATO, un beneficiar al securităţii definite de NATO. În ultima vreme, România, şi datorită acestui sprijin primit, a avut parte de o dezvoltare care, trebuie să recunoaştem, a fost pozitivă şi benefică României şi românilor. Astfel, am avut noroc că în domeniul securităţii au apărut ambiţii mai mari decât de a fi pur şi simplu un bun executant. Avem o conducere a armatei care este şi competentă şi ambiţioasă şi astfel România începe să-şi intre în rolul natural de actor important regional. Noi, sigur, vrem să beneficiem în continuare de securitate, de asta am şi devenit parte din NATO, dar avem ambiţia să fim un actor, avem ambiţia să fim activi. Noi vrem să proiectăm în regiune securitate şi stabilitate. Acest lucru îl putem face şi îl vom face. Şi iată, Aliaţii au recunoscut că am trecut la următorul nivel, nu doar ca şi ambiţie, dar că avem şi resurse, şi ne-au dat două unităţi NATO, dintre care una este deja, evident, de importanţă regională. România alocă resurse importante pentru aceste lucruri. Să nu-şi imagineze cineva că aceste chestiuni se întâmplă de la sine. Pot să vă spun că împreună cu toată echipa, cu care am fost astăzi şi ieri la Varşovia, lucrăm de mai bine de un an la aceste chestiuni. Această muncă, de multe ori, nu se vede bine, nu se percepe bine, dar fără această muncă la bază este imposibil să progresăm. Si am făcut progrese. Am ajuns în situaţia să dăm noi o unitate militară Poloniei, să-i sprijinim. Am ajuns noi, lucru de neimaginat acum puţini ani, nu numai să avem forţe aliate în România, ci să comandăm. Noi am înfiinţat, noi am propus şi noi comandăm această brigadă. Ceilalţi vin ca să fie împreună cu noi. Este o realizare senzaţională. Şi această realizare, trebuie să fim foarte sinceri, a fost posibilă fiindcă armata noastră, armata română a dovedit că este serioasă, competentă şi statornică. Aceste lucruri, prima dată, au fost dovedite în multele teatre de operaţii unde s-au dus militarii noştri cu comandanţi capabili, comandaţi dăruiţi care au creat un renume armatei române. Şi atunci a fost posibilă această dezvoltare care ne pune efectiv în rând cu ceilalţi Aliaţi.”
- Revin cu un follow-up la întrebarea precedentă. Legat de reacţia rapidă, de forţa europeană şi de proiectul de cooperare în materie de industria de apărare între NATO şi Uniunea Europeană.
Klaus Iohannis: În materie de industrie de apărare, avem planuri foarte ambiţioase şi dorim ca prin acest mare, pot să spun mega program de înzestrare care devine posibil dacă alocăm 2% din PIB. Noi, evident, că nu vrem doar să adunăm banii din bugetul României ca să îi cheltuim undeva să cumpărăm armament, nu. Noi vrem cu totul altceva. Noi vrem să folosim aceşti bani inteligent, să atragem producţia în România şi să cheltuim banii în România pentru dotarea armatei noastre. Iar în ceea ce priveşte armata europeană, este un concept care nu se vehiculează acum prima dată, dar, de data aceasta, rezonanţa poate a fost mai puternică în contextul mai complicat creat de situaţia din Ucraina, cu ambiţiile NATO, cu implicarea în Orientul Mijlociu, cu Brexit. Este unul din punctele pe care le vom defini în proiectul de ţară. Nu pot acum, aş putea să vă spun o părere personală, dar nu cred că ar fi corect şi nu ar fi bine pentru Românie, fiindcă niciun stat nu s-a exprimat oficial în această chestiune. Proiectul unei armate europene a fost vehiculat mai degrabă la Comisie decât în statele membre şi cred că va mai trece destul de mult timp până ne lămurim la nivel european dacă vom merge sau nu vom merge în această direcţie. Şi aceasta nu e o problemă tehnică. Tehnic, ar fi foarte simplu. Este o problemă de principiu. Este o problemă legată de suveranitate.
Se încarcă comentariile...
