Klaus Iohannis: România este pentru cote voluntare. 1.700 şi ceva, atâţia refugiaţi vor veni maximum în România Mai mult, nu.

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni, despre poziţia oficială a statului român privind criza imigranţilor, despre Codul Fiscal, dar şi despre colaborarea cu partidele politice şi cu premierul Victor Ponta.

Astăzi am promulgat Codul Fiscal. Aceasta este prima temă. Codul Fiscal a fost trimis de mine în Parlament. Au fost două motive pentru care am trimis Codul Fiscal înapoi în Parlament. Primul a fost legat că după părerea mea nu avusese loc o dezbatere publică aşa cum se cuvine. Codul Fiscal este una din legile foarte importante. În Parlament nu avusese loc o dezbatere. Am considerat că aşa nu este bine. Dezbaterea după retrimitere a fost după aşteptări. Al doilea motiv a fost legat de responsabilitate. Am vrut să se analizeze foarte bine şi să se ajungă la concluzia potrivită, având în vedere că relaxarea fiscală am considerat-o abruptă.

Nu am considerat că este rolul meu să spun ce măsuri trebuie să rămână şi ce măsuri nu este bine să rămână în vigoare. De aceea nu am apărut în această dezbatere intenţionat. Am vrut ca acest lucru să facă specialiştii. Sunt foarte mulţumit de modul în care a decurs dezbaterea publică.

Despre criza imigranţilor

A doua temă pe care vreau să fac câteva precizări este migraţia, o temă de mare actualitate. Am constatat că exisă dorinţa de informaţie, nevoie de dezbatere şi la noi în ţară. Voi face câteva precizări legată de poziţia oficială a României şi de numărul de refugiaţi. Cred că este bine să relatez puţin evoluţia fenomenului migraţiei din Consiliul European. Având în vedere că un număr tot mai mare a venit în Europa, au avut loc mai multe disucţii în Consiliu. Prima, în luna martie, a fost o discuţie de explorare. Atunci am prezentat opinia României. Este nevoie de solidaritate, dar este mai bine ca fiecare stat membru să stabilească singur câţi refugiaţi poate să primească. Am optat pentru cote voluntare.

În iunie, Comisia a prezentat un concept care a conţinut cotele obligatorii. Nu am fost de acord cu acelea. Şi alte state membre au fost împotriva cotelor obligatorii şi s-a ajuns la concluzia că nu pot fi impuse. Fiecare stat membru analizează câţi refugiaţi poate să primească, iar Comisia va centraliza. România a comunicat la începutul lunii iulie că poate să primească 1.785 de refugiaţi. Astea sunt datele. Între timp, am văzut cu toţii că presiunea publică a devenit foarte mare. Zeci de mii de oamnei au intrat în UE, au apărut probleme de logistică, de principiu pentru că a fost încălcat spaţiul Schengen.

Pe bună dreptate am văzut tragedii umane, dar pe acest fond au apărut speculaţiile. În România nu există niciun fel de presiune al unui val migraţionist. Nu avem una flux semnificativ de imigranţi. Cifrele sunt cam aceleaşi ca anul trecut. În concluzie, fenomenul este important pentru noi pentru că suntem în UE, dar în România nu apare o presiune din această zonă. Putem să tratăm chestiunea cu calm, cu solidaritate cu ţările unde există un număr mare de refugiaţi. Nu este cazul să reacţionăm isteric.

Trebuie păstrate cotele voluntare. Acest punct de vedere îl voi prezenta şi în şedinţa CSAT de săptămâna viitoare şi la Consiliul din noiembrie. Voi ţine cont şi de datele pe care le va aduce Guvernul, însă datele ne arată că suntem îndreptăţiţi să cerem cote voluntare. Nu există încă niciun proiect prezentat din partea CE.La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc o şedinţă informală a miniştrilor de Interne. Disucţiile au fost destul de orientative. Aşteptăm ca aces concept să fie făcut public. Atunci vom putea să reacţionăm foarte concret. Din acest motiv am temporizat şedinţa CSAT. 1700 şi ceva, atâţia refugiaţi vor veni maxim în România pentru că atâtea sunt disponibile. Mai mult, nu.

Nu primirea este complicată, ci atunci când se constată că persoanele care au venit au dreptul de şedere, umează a doua fază, integrarea în societate, unde suntem puţin pregătiţi. Nu ar fi foarte complicat să transformăm o veche cazarmă în centru de primire, dar nu avem capacitatea de integrare. Mai mult nu putem acuma. Aştept propunerile Guvenrului, dar nu cred că vor fi semnificativ diferite de ce v-am prezentat noi. România nu este membră Schengen şi atunci nu poate să intre oricine în ţară. La noi nu se va întâmpla ce s-a întâmplat la alţi vecini. Acest lucru pot să exclud.

Despre colaborarea cu PSD

În esenţă, este bine să existe un dialog politic. Este foarte bine să existe consens pe chestiuni mari, cum am avut la Codul Fiscal. În ansamblu, roul partidelor nu este de a lucra consensual. În ce priveşte Constituţia, nu mi se pare o idee bună să ne apucăm acum, în an electoral, să discutăm Consituţia. Constituţia se discută într-o perioadă de calm politic. Adică după anul electoral. Cu mare plăcere după anul 2016. Cred că a fost nevoie de o colaborare rezonabilă şi ăpe zona Codului Fiscal. În rest, partidele trebuie să se profileze, iar asta nu se poate lucrând împreună.

Despre relaţia cu premierul Victor Ponta

Nu mi-am schimbat părerea şi mă aştept să se întâmple la un moment dat (n.r. demisia lui Ponta). Colaborarea este variabilă. Există un dialog mai instituţional, mai rar, dar am discutat chestiunile importante. Există discuţii şi aşteptări. Oricât îmi doresc eu un Guvern sau altul, rânduiala o fac partidele. 

Despre Iulian Gherguţ, răpit în Burkina Faso

Statul român tratează cu maximă atenţie şi implicare acest caz. Personal, am trimis un delegat în celula de criză, care se desfăşoară sub tutela MAE. Ştiu exact în ce fază ne aflăm. Sunt acţiuni conforme cu manualul, dar aceste acţiuni au succes când nu se face prea multă publicitate.

Despre mutarea în Vila Lac 3

Nu am cerinţe extravagante, dar am cerut să fie zugrăvită casa, să repare faţada. Este adevărat că speciali;tii au cerut o consolidare a clădirii. Cereri extravanagte nu obişnuiesc să am.

Despre aderarea la Schengen

În mod paradoxal, da. Faptul că România nu este membră Schengen, a fost un avantaj pentru noi pentru că nu s-a putut intra în România pe o filieră care nu a putut fi supravegheată. Am inclus pe şedinţa CSAT şi o analiză a dosarului Schengen.

Despre votul prin corespondenţă

Nu cred că este nevoie de o rundă de consultări iniţiată de mine, dar partidele doresc să abordeue cu toată forţa această lege. Sper să se ţinăd e ea. Este o promisiune pe care au făcut-o toate partidele. Să poftească la treabă!

Despre creşterea salariilor pentru demnitari

Eu cred că această chestiune este cel mai bine s se discute în cadul noii legi a salarizării. Dacă am fost declanşatorul solictărilor salariale, este posibil să fi jucat un rol.