INFOGRAFIE Legile Big Brother. Ce aleg românii între libertate şi securitate

INFOGRAFIE Legile Big Brother. Ce aleg românii între libertate şi securitate

Românii au rămas cu o impresie bună despre mandatul lui George Maior în fruntea SRI

Scandalul declanşat de respingerea, de către Curtea Constituţională, a celor trei aşa-numite legi Big Brother a determinat ca barometrul INSCOP Research, realizat la comanda ziarului „Adevărul”, să măsoare şi relaţia românilor cu binomul libertate-securitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Majoritatea românilor (54,7%) declară că nu ar renunţa la o parte din libertăţile şi drepturile lor pentru a avea mai multă siguranţă personală, în timp ce 31,7% ar renunţa la o parte din drepturile şi libertăţile lor pentru a avea mai multă siguranţă personală. 13,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Aceste răspunsuri trebuie analizate atât în contextul dezbaterilor publice prilejuite de respingerea de către Curtea Constituţională a mai multor legi cu implicaţii asupra securităţii naţionale, cât şi prin raportare la un fond valoric şi cultural consistent, încă influenţat de memoria activităţii fostelor structuri de securitate din timpul regimului comunist şi care determină un ataşament instinctual şi firesc pentru libertate.

Deşi cele două concepte - libertatea şi securitatea - par rivale şi sunt percepute astfel în societatea democratică modernă, libertatea şi securitatea alcătuiesc un binom care trebuie tratat ca atare. A beneficia de libertăţi şi drepturi civile în condiţii de insecuritate este o imposibilitate factuală şi conceptuală. Pe de altă parte, o societate democratică îşi poate pierde esenţa sa democratică fără un echilibru corect între libertate şi securitate, un echilibru care se bazează pe principiul că libertatea reprezintă regula centrală. Până la urmă, echilibrul dintre libertate şi securitate este stabilit de fiecare societate în funcţie de valorile dominante din acea societate, de sentimentul general de securitate/insecuritate al populaţiei existent la momentul dezbaterii, de corectitudinea dialogului public în jurul acestor probleme esenţiale ale societăţii democratice şi ale statului.

Obsesia interceptărilor

53,5% dintre români nu cred că telefonul lor a fost ascultat, în timp ce 30,3% cred acest lucru. 16,2% nu ştiu sau nu răspund. Ponderea ridicată a celor care cred că au avut telefonul ascultat se bazează probabil atât pe amintirea activităţii fostei Securităţi (în cazul generaţiilor mai vârstnice), cât şi pe mitologiile mai actuale, dezvoltate în toate societăţile democratice moderne, cu privire la inferenţa unor entităţi statale sau non-statale în spaţiul privat în contextul răspândirii în masă a mijloacelor de comunicaţii moderne.

53,7% dintre români declară că le este mai teamă de infractori, decât de instituţiile statului, că ar putea să le intercepteze comunicaţiile (telefon, email), în timp ce 27% declară că le este mai teamă de instituţiile statului, decât de infractori, că ar putea să le intercepteze comunicaţiile (telefon, email).

Legile Big Brother

Puţin peste jumătate dintre români (53,4%) a auzit de disputa pe marginea legilor privind retenţia datelor, cartelele pre-pay şi securitatea cibernetică adoptate de Parlament şi respinse de Curtea Constituţională. 39,3% spun că nu au auzit de subiect, iar 7,3% nu răspund.

Dintre cei care au auzit de subiect (dintre cei 53,4%),  53,9% declară că nu au cunoştinţă despre prevederile celor 3 legi şi motivele pentru care au fost respinse de Curtea Constituţională. 43,2% răspund afirmativ, iar 2,9% nu răspund.

Demisia lui George Maior

70% dintre români declară că au auzit de demisia lui George Maior din fruntea Serviciului Român de Informaţii. 22,2% nu au auzit despre demisia lui George Maior, în timp ce 7,8% nu ştiu sau nu răspund.

În ceea ce priveşte motivele demisiei lui George Maior, părerile românilor sunt împărţite. 35,8% dintre cei 70% de respondenţi care au auzit despre demisia fostului director SRI, cred că acesta a demisionat din cauza presunilor celor nemulţumiţi de implicarea SRI în lupta împotriva corupţiei. 15,6% cred că motivele demisie sunt legate de nemulţumirea faţă de respingerea de către Curtea Constituţională a legilor privind retenţia datelor, cartelele pre-pay şi securitatea cibernetică (legile Big-Brother). 11,7% cred că George Maior a demisionat din cauza unor neînţelegeri cu preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce 11,6% pun demisia pe seama dorinţei personale de a pleca dintr-o funcţie pe care a ocupat-o timp de opt ani. 10,2% spun că este vorba de un alt motiv decât cele enumerate, în timp ce 15,1% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

37,2% dintre respondenţi au o părere bună şi foarte bună despre mandatul de 8 ani al lui George Maior în fruntea SRI. 30,8% aleg opţiunea nici bună/nici proastă, în timp ce 6,9% declară o părere proastă şi foarte proastă în legătură cu mandatul lui George Maior în fruntea SRI. De asemenea, un procent mare – 25,1% - nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Date tehnice

Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1065 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilistic. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 40 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 79 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populaţiei din 2011.

 

citeste totul despre: