Gorghiu: PNL a votat legea pensiilor aleşilor locali pentru că a văzut că Guvernul o susţine; am aflat acum că nu
0
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a precizat că votul dat de liberali în favoarea proiectului legii pensiilor speciale ale aleşilor locali, a fost determinat de faptul că în raportul comisiei se menţiona că Guvernul a anunţat, printr-un secretar de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţie, că susţine proiectul, ulterior aflând de la premierul Cioloş că nu e adevărat, astfel că a cerut demiterea acestei persoane.
Alina Gorghiu a explicat că în raportul comisiei de constituţionalitate de la Senat, poziţia reprezentantului Guvernului la modificările aduse în comisie a fost una de susţinere a acestei legi, în forma pusă în acord cu o decizie anterioară Curţii Constituţionale.
”Văzând poziţia Guvernului, evident că s-a luat decizia de a se susţine acest proiect. Astăzi am constatat, întrebând de ce Guvernul s-a răzgândit în acest proiect, că nu este o poziţie exprimată de Guvern această poziţie a secretarului de stat, ci o poziţie a nu ştiu cui. Dar mă întreb şi eu a cui e şi am cerut demiterea acestui secretar de stat”, a spus Alina Gorghiu.
”Din moment ce Guvernul îmi spune că nu am o problemă şi am resursă bugetară să aloc bani pentru pensiile primarilor şi comisia juridică spune că a pus legea în acord cu decizia CCR, nu văd care ar mai fi rezerva” , a adăugat Gorghiu.
În raportul din aprilie, se menţionează că la şedinţă a participat ”secretarul de stat Cezar Radu Soare, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, care a susţinut amendamentele admise”.
Senatul a adoptat, marţi, proiectul de lege prin care aleşii locali care au cel puţin un mandat dus la capăt beneficiază de pensii speciale, proiectul fiind adoptat de către plen cu 101 voturi favorabile, unul împotrivă şi şase abţineri.
Proiectul de lege urmează să ajungă pe masa preşedintelui Klaus Iohannis, pentru promulgare.
Proiectul de lege care reglementează pensiile speciale ale aleşilor locali a ajuns, marţi, pe ordinea de zi a plenului Senatului, după ce a fost retrimis la comisie înainte de alegerile locale. Cu o oră înaintea şedinţei de plen, Comisia de constituţionalitate a adoptat un raport suplimentar, fără nicio modificare faţă de cel adoptat în luna aprilie.
Preşedintele Comisiei de constituţionalitate, Ovidiu Donţu (PSD), a precizat în cadrul şedinţei comisiei că propune un raport suplimentar de menţinere a soluţiei adoptate anterior de comisie. ”Propun să trimitem plenului raportul suplimentar, cu raportul de fond dat în luna aprilie”, a spus Donţu. Supusă la vot, solicitarea preşedintelui Comisiei de constituţionalitate a fost adoptată cu majoritate de voturi.
S-a înregistrat o singură abţinere, din partea senatorului PNL Mariana Câmpeanu.
Potrivit amendamentelor aduse proiectului de lege, în raportul iniţial, din 26 aprilie, persoanele alese după 1992, de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum au fost prevăzute în Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte pensii speciale, au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limita de vârstă.
Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat, cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Pe perioada exercitării unui nou mandat, plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată la încetarea acestuia, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitate, cu respectarea limitei numărului de mandate.
În situaţia în care mandatele pentru care se cuvine indemnizaţia pentru limită de vârstă sunt diferite, procentul se aplică indemnizaţiei brute lunare aflată în plată corespunzătoare fiecărui tip de mandat.
Indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată.
Indemnizaţiile vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor din Capitală, ale judeţelor şi municipiului Bucureşti.
Un alt amendament adoptat prevede că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de Consilii Judeţene care au fost şi parlamentari trebuie să opteze pentru una din cele două pensii speciale.
”Cererea pentru acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă se depune la autoritatea administraţiei publice locale competente, în funcţie de locul de provenienţă a madatului/mandatelor exercitat/exercitate”, se arată în proiect.
Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017.
”În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, se elaborează şi se emite ordinul comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, ministrului finanţelor publice şi ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice”, se mai arată în proiectul de modificare a legii privind statutul aleşilor locali.
Proiectul de lege a mai intrat în luna aprilie pe ordinea de zi a plenului, însă a fost retrimis la comisie, la propunerea liderului grupului PSD din Senat, Mihai Fifor.
Se încarcă comentariile...
