EXCLUSIV Guvernul Tudose sprijină afacerea Belina prin ordonanţă de urgenţă

EXCLUSIV Guvernul Tudose sprijină afacerea Belina prin ordonanţă
de urgenţă

Ministrul Apelor, Doina Pană, dovedeşte că a rămas în aceeaşi barcă cu Dragnea şi în afacerea Belina

În chiar ziua în care impunea „revoluţia fiscală”, Guvernul Tudose a modificat o anume prevedere din Legea Apelor, astfel încât să devină legal ceea ce până atunci era interzis: ridicarea de construcţii în preajma cursurilor de apă. Un potenţial beneficiar al acestei modificări este firma Tel Drum, care deţine în închiriere Insula Belina din judeţul Teleorman.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ordonanţa de Urgenţă 79/2017, care a impus aşa-numita „revoluţie fiscală”, a revoltat mii de români nu doar prin prevederile sale, ci şi prin omisiunile pe care le conţine. Guvernul a promis că va rectifica omisiunile prin acte ulterioare.

În aceeaşi zi, Guvernul a adoptat o altă Ordonanţă de Urgenţă, 78/2017, de modificare a Legii Apelor, însă aici nu a mai fost la fel de neglijent, ci a lucrat cu minuţiozitatea unui chinez care scrie o nuvelă pe un bob de orez. Printr-o modificare de mare fineţe, Guvernul a eliminat aproape total restricţiile de construire pe malurile apelor şi ale lacurilor, singura condiţie fiind ca proiectul, indiferent unde e amplasat, să aibă prevăzute lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

Veşnicul pretext: directivele UE

Justificarea elaborării ordonanţei de urgenţă a constat în transpunerea în legislaţia naţională a unor directive ale Uniunii Europene - şi în mare măsură ordonanţa chiar asta face. Dar articolul 49 din Legea Apelor, care reglementează interdicţia de construire şi excepţiile de la această interdicţie, nu are nicio legătură cu directivele europene.

În Nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, semnată de ministrul Doina Pană, se arată că motivul modificării acestui articol este acela că prevederile actuale „interzic realizarea de lucrări în zona inundabilă, inclusiv a celor de apărare împotriva inundaţiilor”. De asemenea, este invocată necesitatea deblocării urgente a „investiţiilor de apărare împotriva inundaţiilor din zonele inundabile asociate, prin eliminarea interdicţiei de realizare a unor astfel de lucrări”. Prin urmare, se propune „modificarea art. 49 alin. (2) pentru a permite realizarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în zona inundabilă”.

Un motiv inventat

Această argumentare este însă falsă. În primul alineat al articolului 49, se spune că se interzic noi obiective socio-economice „în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie precizate la art. 40”. Iar articolul 40 instituie zone de protecţie în imediata apropiere a cursurilor de apă (albiile minore), a lacurilor sau în preajma lucrărilor hidrotehnice. 

Al doilea alineat al articolului 49, în vechea formulare, instituia excepţia de la interdicţie: „Se exceptează de la prevederile alin. 1, pentru zona inundabilă a albiei majore, cazurile în care sunt prevăzute lucrări de apărare împotriva inundaţiilor”.

Rezultă destul de limpede cum opera legea în vechea formulare: erau interzise orice fel de construcţii în zonele de protecţie din apropierea apelor, iar în albiile majore erau permise doar construcţiile de îndiguire.

E momentul să precizăm nişte termeni tehnici. Conform legii, prin albia minoră a unui râu  sau a unui fluviu se înţelege „suprafaţă de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obişnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor”. Iar albia majoră este lunca râului, adică „porţiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieşirea lor din albia minoră”.

Sensul modificării, contrar scopului anunţat

Prin ordonanţa de urgenţă, al doilea alineat al articolului 49 a căpătat următoarea formulare: „Se exceptează de la prevederile alin. 1 obiectivele care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundaţiilor”. Practic, s-a înlocuit sintagma „cazurile în care sunt prevăzute” cu sintagma „obiectivele care au prevăzute” şi a fost eliminată precizarea că excepţia se aplică doar în albiile majore ale cursurilor de apă, dar nu şi zonele protejate din preajma apelor.

Pentru a înţelege semnificaţia acestei modificări, „Adevărul” a contactat un specialist în gospodărirea apelor, cu o experienţă de 23 de ani în domeniu. Acesta ne-a solicitat anonimatul, întrucât lucrează la o instituţie de stat din domeniul apelor. După ce a citit modificarea adusă prin ordonanţă de urgenţă, acesta a concluzionat: „Noul text al legii permite ridicarea de construcţii practic oriunde, în albiile minore, în albiile majore, în zone inundabile, pe malul lacurilor, singura condiţie fiind aceea ca proiectul să prevadă şi lucrări de îndiguire. Poţi să ridici şi un hotel, important e să faci în faţa lui şi un dig sau o altă lucrare anti-inundaţii”.

Pentru „claritate”

Am întrebat Ministerului Apelor şi Pădurilor care a fost motivul pentru care a dorit modificarea acestui articol, deşi vechea sa formulare contrazice argumentele din Nota de fundamentare, şi de ce a considerat necesară relaxarea interdicţiilor privind construirea de obiective socio-economice în albiile majore şi în zonele de protecţie.

Ministerul ne-a răspuns că şi în vechea formulare „se exceptau de la interdicţia de construire în zona inundabilă cazurile în care sunt prevăzute lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. În noua formă modificată, pentru claritate, cuvântul cazurile a fost înlocuit cu termenul obiectivele”. 

Ministerul mai precizează că „modificările promovate au rolul de a debloca dezvoltarea socio-economică a ţării, inclusiv pentru zonele inundabile, în condiţiile în care obiectivele de investiţii au prevăzute măsuri concrete de protecţie sau sunt situate în zone protejate deja de lucrări existente”.

OUG aplicată la cazul Belina

Rugaţi să ne spună care este regimul de protecţie împotriva inundaţiilor a ansamblului format din Insula Belina şi Lacul Pavel din judeţul Teleorman, reprezentanţii Ministerului au precizat: „Lucrările din zona menţionată de dvs. asigură protecţia împotriva inundaţiilor pentru satul Poiana şi obiective socio-economice existente în zonă”.

Înţelegem de aici că insula Belina este deja protejată împotriva inundaţiilor, iar acolo se pot ridica acum orice fel de construcţii: hoteluri, restaurante, cazinouri.

Cum s-a mai pus Statul Român în slujba Tel Drum

În luna iulie a  anului 2013, Consiliul Judeţean Teleorman a solicitat Guvernului ca Insula Belina şi Braţul Pavel, situate pe Dunăre în raza comunei Seaca, să fie transferate din proprietatea publică a Statului şi din administrarea Apelor Române în proprietatea publică a CJ Teleorman, ca să dezvolte acolo un proiect turistic şi de agrement.

În perioada de pregătire a hotărârii de Guvern privind acest transfer, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor au dat avize negative, pe motiv că cele două active (Insula şi Braţul) fac parte din albia minoră a Dunării, aparţin Bazinului Hidrografic al Dunării şi, prin urmare, fac parte din proprietatea publică exclusivă a statului, deci transferul nu se poate face prin hotărâre de Guvern, ci prin lege organică. Hotărârea de Guvern nu a mai fost adoptată.

La începutul lunii noiembrie 2013, Ministerul Mediului (prin ministrul Rovana Plumb şi ministrul delegat pentru Ape, Lucia Varga) elaborează o altă hotărâre de Guvern (858/2013), privind modificarea denumirii, a codului de clasificare şi a descrierii tehnice la unele imobile aparţinând domeniului public al Statului aflate în administrarea Apelor Române.

Printre aceste imobile, regăsim şi Insula Belina şi Braţul Pavel, care în nomenclator erau înscrise astfel: „BH Dunăre Insula Belina DAAV”, respectiv „BH Dunăre Braţul Pavel DAAV”, în care BH înseamnă Bazinul Hidrografic, iar DAAV înseamnă Direcţia Apelor Argeş-Vedea. Asupra acestora s-au operat două modificări:

** Li s-a schimbat codul de clasificare din „Ape de suprafaţă cu albiile lor minore” în „Insulele, braţe şi ostroave aferente apelor de suprafaţă”.

** Li s-a schimbat denumirea, prin eliminarea sintagmei „BH Dunăre”, urmând a fi înscrie în nomenclator doar ca „Insula Belina DAAV” şi „Braţul Pavel DAAV”. 

Prin această redenumire, cele două active nu mai figurează scriptic ca aparţinând Bazinului Hidrografic Dunărea, deci transferul către CJ Teleorman se poate face doar prin hotărâre de Guvern. Ceea ce s-a şi întâmplat: la sfârşitul lunii noiembrie 2013, din iniţiativa secretarului de stat de la Ministerul Dezvoltării Sevil Shhaideh, s-a adoptat o altă hotărâre de Guvern (943/2013), prin care Insula Belina şi Braţul Pavel au fost transferate în proprietatea publică a judeţului Teleorman, iar Consiliul Judeţean le-a închiriat imediat către firma Tel Drum.

Această operaţiune face acum obiectul unui dosar al DNA, în care Sevil Shhaideh a fost deja pusă sub acuzare. În ce o priveşte pe Rovana Plumb, Camera Deputaţilor a respins cererea de începere a urmăririi penale. Nu rezultă din comunicările DNA dacă Lucia Varga are vreo calitate în acest dosar.

Hop şi Senatul

Coincidenţă sau nu, la începutul acestui an, senatorul PSD Şerban Nicolae a iniţiat un proiect legislativ prin care insulele, ostroavele, grindurile şi alte suprafeţe din preajma apelor să capete regim fiscal preferenţial, pentru activităţi precum producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul, jocuri de noroc, precum şi cele de servicii conexe acestora. Proiectul a fost votat de Senat şi urmează să intre în dezbatere la Camera Deputaţilor. 

citeste totul despre: