EXCLUSIV Ce critică GRECO la Legile Justiţiei: epurarea sistemului, intimidarea magistraţilor, slăbirea DNA. Ministerul Justiţiei ţine raportul la secret

EXCLUSIV Ce critică GRECO la Legile Justiţiei: epurarea sistemului, intimidarea magistraţilor, slăbirea DNA. Ministerul Justiţiei
ţine raportul la secret

Tudorel Toader încă nu s-a decis dacă publică raportul GRECO sau îl ţine la secret

Grupul de State Împotriva Corupţiei (GRECO), organism al Consiliului Europei, a întocmit un raport extrem de critic faţă de Legile Justiţiei adoptate recent la Bucureşti. Un oficial din Consiliul Europei, care a citit raportul, ne-a sintetizat care sunt principalele obiecţii ale experţilor europeni. Raportul este singura evaluare externă, imparţială şi profesionistă asupra acestor legi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Experţii GRECO au finalizat Raportul de evaluare ad-hoc cu privire la impactul modificărilor aduse legilor justiţiei asupra politicilor anticorupţie din România. Raportul a fost adoptat de plenul GRECO săptămâna trecută, dar potrivit regulilor de procedură, documentul poate fi publicat doar dacă şi autorităţile române îşi dau acceptul. Până acum, Ministerul Justiţiei nu a luat o decizie în acest sens.

Totuşi, un oficial de la Consiliul Europei, care a citit documentul, ne-a sintetizat extrem de succinct în ce constau principalele critici.

1. Legile induc un risc de arbitrariu în ceea ce priveşte promovarea judecătorilor şi procurorilor, dar şi privitor la reducerea corpului magistraţilor. Pensionarea la 20 de ani vechime fără limită de vârstă ar putea disponibiliza între 1.500 şi 2.000 de magistraţi (din totalul de 7.000 – n.r.), precum şi 90% dintre judecătorii ÎCCJ. Se reţine creşterea durateii formării iniţiale la şase ani (cursuri la INM patru ani şi stagiatura doi ani – n.r.) şi dispariţia criteriilor de  meritocraţie la promovarea magistraţilor. Raportul cere evaluarea clară a impactului pensionărilor, evitarea unor situaţii dezastruoase şi revenirea la promovarea pe bază de meritocraţie. Se notează lipsa studiilor de impact.

2. Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie: se cere renunţarea la înfiinţarea acesteia ori măsuri pentru a nu afecta competenta DNA - adică secţia să nu preia şi dosarele de corupţie.

3. Regres în independenţa procurorilor în raport cu atribuţiile ministrului Justiţiei. Se cer măsuri care să le sprijine independenţa. Răspunderea materială a magistraţilor nu trebuie să inducă timorarea acestora.

4.  În ceea ce priveşte legislaţia penală, raportul GRECO cere ca orice modificare adusă să nu atingă independenţa judecătorilor şi procurorilor şi să nu afecteze lupta anticorupţie.

5. Raportul cere ca România să urmeze recomandările  Mecanismului de Coperare şi Verificare. Solicită proceduri transparente de numire pe funcţiile înalte, în special numirea procurorului-şef DNA.

Argumentele pe baza cărora experţii europeni îşi fundamentează aceste critici vor putea fi cunoscute abia după publicarea raportului. Ziarul „Adevărul” a transmis încă de luni o solicitare către Ministerul Justiţiei privind decizia luată în privinţa publicării sau nepublicării raportului, dar până acum nu a sosit niciun răspuns.

Procedura de evaluare ad-hoc se instituie atunci când apar situaţii de urgenţă în ţările membre, cum ar fi cele în care legislaţia este modificată în mare viteză. Rapoartele analizează în ce măsură noile prevederi pot afecta eficienţa lupte împotriva corupţiei. În cazul României, GRECO s-a sesizat în luna decembrie, după ce Legile Justiţiei au fost adoptate în mare viteză în Parlament.

La sesiunea plenară de săptămâna trecută, GRECO a adoptat rapoarte de evaluare ad-hoc care vizau două ţări: România şi Polonia. Conform unui rezumat al deciziilor luate în sesiunea plenară de săptămâna trecută, publicat pe site-ul GRECO, autorităţile de la Varşovia au acceptat deja publicarea raportului privind Polonia. Documentul continuă: „Invităm autorităţile din România să autorizeze, cât de curând, publicarea raportului”.

De asemenea, GRECO îl invită pe şeful delegaţiei române să prezinte o informare scrisă, în următoarea reuniune plenară (18-22 iunie), cu privire la modificările aduse legilor justiţiei, informare care să vizeze atât aspecte instituţionale, cât şi pe cele privitoare la modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Şeful delegaţiei române la GRECO este Andrei Furdui, consilier juridic în Ministerul Justiţiei.

 

 

citeste totul despre: