Din zmei în mieluşei. Cum s-au înghesuit liderii politici cu declaraţii antieuropene să se pupe cu şeful Comisiei Europene

Din zmei în mieluşei. Cum s-au înghesuit liderii politici cu declaraţii antieuropene să se pupe cu şeful Comisiei Europene

Jean-Claude Juncker l-a pupat părinteşte pe chelie pe fostul preşedinte Traian Băsescu. FOTO AFP

Venirea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în Parlament i-a făcut pe liderii români să uite de toate criticile pe care le-au adresat Bruxelles-ului în ultimii ani. Cel mai bun exemplu este şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a uitat, subit, de „Înalta Poartă“ şi care a lăudat relaţia ţării noastre cu instituţiile UE.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avut parte de o primire călduroasă din partea liderilor Parlamentului, acesta fiind invitat să ţină un discurs despre viitorul UE în condiţiile Brexit-ului. La intrarea în sala de plen,  Juncker s-a îmbrăţişat şi pupat pe obraji, rând pe rând, cu Adrian Năstase, Victor Ciorbea, Victor Ponta, însă şi cu Traian Băsescu. Pentru acesta a avut şi un alt gest afectuos: i-a luat capul în mâini pentru a-l pupa pe chelie, un gest care a amintit de celebra superstiţie a fotbaliştilor Laurent Blanc şi Fabian Barthez din timpul Campionatului Mondial de Fotbal din 1998, când Franţa a ieşit campioană. Apoi, preşedintele CE a avut un discurs de aproape jumătate de oră în care a vorbit de importanţa României în Europa  şi relaţia acestei ţări cu UE. „Trebuie ca România să poată să fie membră a spaţiului Schengen pentru că e un lucru meritat“, a subliniat Juncker la Parlament. 

Victor Ponta, felicitări pentru Băsescu și Juncker

Fostul premier Victor Ponta, persoană care îi ironiza pe Dacian Cioloș și Klaus Iohannis pentru „obediența“ față de cerințele Bruxelles-ului a mers și el la tribuna Parlamentului pentru a-l felicita pe Traian Băsescu pentru că a recunoscut meritul lui Adrian Năstase în semnarea Tratatului de aderare la UE, dar și pe Jean-Claude Juncker, pentru faptul că a venit în România și sprijină proiectul european. În trecut, tot Ponta spunea despre Cioloș că e „vândut“ Bruxells-ului.

Ulterior, acesta a dezvoltat. „Vreau ca până la preşedinţia română a Consiliului UE, România să facă parte din spaţiul Schengen. România a îndeplinit toate criteriile, va trebui să recunoaştem acest lucru şi să acordăm statutul de membru al spaţiului Schengen României“, a completat preşedintele CE.

Tăriceanu a uitat de „Înalta Poartă“

Ulterior, au luat cuvântul mai mulţi lideri politici, unii dintre ei adepţii unui discurs de multe ori anti-Bruxelles. Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu şi-a nuanţat foarte mult discursul şi a devenit brusc un mare susţinător al liderilor de la Bruxelles, după ce în nenumărate rânduri nu fusese de acord cu poziţiile acestora în ceea ce priveşte România şi menţinerea MCV. În urmă cu o lună, Tăriceanu folosea o retorică potrivit căreia Bruxelles-ul ar fi „Înalta Poartă“.  Însă, şeful Senatului nu s-a abţinut să lanseze un nou atac furibund la adresa puterii judecătoreşti şi a serviciilor de informaţii care, cu toate că sunt apreciate de Bruxelles şi partenerii din NATO, sunt văzute ca „represive“ de Tăriceanu. „Să recunoaştem că cele mai puţine transformări (după 1989 – n.r.) le-a avut versantul represiv al statului. Prin serviciile speciale, prin parchete, prin destule curţi de justiţie, fantoma comunismului încă mai bântuie. Ceea ce stârneşte uimirea societăţii de câţiva ani este faptul că tocmai această componentă insuficient reformată a statului pare să fie apreciată de unii funcţionari de la Bruxelles“, a subliniat Tăriceanu.

Dragnea, aproape linguşitor

Şi liderul PSD, Liviu Dragnea, care în timpul protestelor din februarie vorbea de manipularea acestora şi pâra la „Înalta Poartă“, a precizat că are toată stima pentru Juncker, „primul oficial european care în Parlament vorbeşte cu respect despre români“. Mai mult, Dragnea a cerut ca nimeni să nu fie lăsat în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea, cu toate că  se vorbeşte de „ritmuri şi intensităţi diferite de integrare“.

Băsescu se crede mai interesant ca Tăriceanu
Un alt ales român care înainte de Declaraţia de la Roma cerea să nu acceptăm Europa cu mai multe viteze, dar care a acceptat acum situaţia, adică avansare pe „ritmuri“ şi „intensităţi“ diferite, a fost Traian Băsescu. Acesta, de faţă cu Juncker, a subliniat că este optimist şi că statele trebuie să se integreze cât mai mult, iar, eventual, peste 10 ani, să se vorbească de Statele Unite ale Europei. În plus, acesta a declarat că sunt câţiva lideri, fără a-i nominaliza, care se opun intrării României în Zona Euro, cu toate că de trei ani ţara noastră îndeplineşte criteriile. 
 
Fostul lider de la Palatul Cotroceni a depăşit cu mult timpul pe care îl avea alocat pentru a-şi ţine discursul din poziţia de preşedinte de partid ceea ce a dus la un schimb de replici maliţios cu Tăriceanu. „Domnule preşedinte Băsescu, a trecut de trei ori timpul pe care îl aveaţi alocat“, i-a spus şeful Senatului. Replica a venit instant: „Da, dar eu am vorbit despre lucruri mai interesante decât ale dumneavoastră“, a declarat în timp ce râdea Băsescu.
citeste totul despre: