Comisia Iordache. Majoritatea PSD-ALDE îl lasă pe Iohannis doar cu rol decorativ în ceea ce priveşte numirea de procurori şi judecători

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisia parlamentară specială pentru Legile Justiţiei îşi va relua activitatea luni dimineaţă continuând dezbaterile pe proiectul de modificare al Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

UPDATE Majoritatea parlamentară a mai votat un amendament referitor la suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător şi procuror. Mai precis, potrivit amendării articolului 62 din Legea 303 a fost eliminată din lege suspendarea automată din funcţie la trimiterea în judecată.Noua formă precizează că judecătorul sau procurorul trimis în judecată „poate fi suspendat de CSM“. 

„Judecătorul sau procurorul, ţineţi-vă bine, trimis în judecată poate fi suspendat de CSM... poate... în vechea reglementare, suspendarea era de drept la punerea în mişcare a urmăririi penale... Ăştia, că să-l scape pe Dragnea sunt în stare să facă complete de judecată şi cu judecători de la Rahova şi Jilava... Vă daţi seama ce corect vor judeca judecătorii trimişi în judecată? Sau ce dosare bune vor face procurorii trimişi în judecată?“, a scris pe pagina de Facebook senatorul Daniel Fenechiu. 

UPDATE Prin adoptarea unei alte forme a articolului 61, alineatul (3), şeful statului e lăsat fără putere de acţiune într-o altă procederă de numire. „Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) (n.r.- articolul 61, alineatul (1))“. În forma aflată în vigoare, preşedintele României putea refuza doar motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului. 

UPDATE O altă propunere de modificare a legii are în ceea ce priveşte articolul 61. mai exact a fost adoptată următoarea formă a aricolului 61, alineatul (1):  La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul unităţii de parchet de la care provine, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al instanţei în care urmareaza îşi desfăşoare activitatea.

   

În prezent legea prevede: „La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege“.

UPDATE A fost adoptată modificarea art. 56, în forma propusă de Guvern: „La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 şi 55, procurorii pot ocupa o funcţie la acelaşi parchet sau la un alt parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii ori revin la parchetele de unde provin“. 

Prevederea în vigoare este: „La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 şi 55, judecătorii sau procurorii revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii“. 

UPDATE Sedinţa a început cu discuţii referitoare la limitarea luărilor de cuvânt. Deputatii PSD Eugen Nicolicea si Florin Iordache, preşedintele Comisiei speciale, au propus să se limiteze intervenţiile la una pentru fiecare grup parlamentar, asa cum se întâmpla în sedinţele de plen.

Deputatul USR Stelian Ion şi senatoarea PNL Iulia Scântei au contestat această propunere. Reprezentanţii PSD a motivatu decizie prin faptul ca trebuie să mearfă mai repede lucrările comisiei: „să fim eficienţi“, a punctat Iordache.


Săptămâna trecută comisia a votat o serie de articole din statutul judecătorilor şi procurorilor, printre care şi cel care prevede că şeful statului nu poate refuza numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

„Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM — Secţia pentru judecători—, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1", este una dintre modificările făcute de comisie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia „sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului", prevede un alt text adoptat de parlamentari.

Membrii comisiei speciale au mai decis, tot săptămâna trecută, că preşedintele României nu mai poate refuza numirea judecătorilor şi procurorilor.

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite